ICCJ. Decizia nr. 5747/2004. Comercial
| Comentarii |
|
La data de 16 decembrie 2003, creditoarea B.C.R. a solicitat Judecătoriei Deva, în temeiul art. 373 C. proc. civ., încuviințarea executării silite împotriva debitoarei SC S. SRL Deva, până la concurența sumei de 1.150.152.779 lei, scadentă la 30 noiembrie 2003, în temeiul contractului de credit nr. 1773 din 11 decembrie 2003 investit cu formulă executorie.
Judecătoria Deva, prin încheierea nr. 782/E/2003 din 16 decembrie 2003, a admis cererea creditoarei și, în baza dispozițiilor art. 3731alin. (2) C. proc. civ., a încuviințat executarea silită având ca obiect punerea în executare a contractului de credit nr. 1773/2000, împotriva debitoarei SC S. SRL Deva, reținând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege.
împotriva încheierii menționate, debitoarea SC S. SRL Deva a declarat apel.
Debitoarea a susținut că împotriva sa a mai fost inițiată executarea silită în baza aceluiași titlu executoriu. Actele de executare au fost contestate și, prin sentința nr. 1710/2003, Judecătoria Deva a constatat nulitatea acestora.
Ca atare, în mod nelegal a fost încuviințată executarea silită în baza unui titlu executoriu anulat de instanța de judecată.
Pe de altă parte, încheierea atacată este nelegală și în raport de împrejurarea că dispozitivul acesteia nu se face nici o referire la câtimea creanței.
în concluzie, debitoarea a solicitat admiterea apelului și modificarea încheierii atacate, în sensul respingerii cererii de încuviințare a executării silite.
Curtea de Apel Alba Iulia, secția civilă, prin decizia nr. 286/ A din 25 februarie 2004, a respins apelul ca nefondat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de control judiciar a reținut că prin hotărârea judecătorească invocată de debitoare nu privește anularea titlului executor ci a formelor de executare.
Pe de altă parte, câtimea creanței este precizată în cererea de încuviințare a executării silite, iar legea procesuală nu stabilește explicit conținutul încheierii de încuviințare a executării silite.
împotriva acestei din urmă hotărâri, debitoarea SC S. SRL Deva a declarat recurs, întemeiat pe art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Reiterând criticile formulate în apel, debitoarea a arătat că, în mod nelegal, s-a menținut executarea silită a unui titlu executoriu pe care instanțele îl anulaseră anterior.
Totodată, s-a reiterat și critica formulată în apel referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 379 C. proc. civ.
în concluzie, debitoarea a solicitat admiterea recursului și modificarea hotărârilor atacate, în sensul respingerii cererii de încuviințare a executării silite.
Recursul este nefondat.
Așa cum rezultă din dispozițiile art. 3711C. proc. civ., orice executare silită are ca temei o creanță, îndeplinind condițiile prevăzute de art. 379 din același cod, și titlul executoriu care constată această creanță.
Drept urmare, investită cu o cerere în condițiile art. 3731C. proc. civ., instanța de executare a examinat îndeplinirea condițiilor menționate.
Or, în cauză instanța de executare a constatat, corespunzător înscrisurilor depuse în probațiune de către executorul judecătoresc, îndeplinirea acestor condiții.
Ca atare, în mod judicios, corespunzător dispozițiilor legii execuționale, cererea de încuviințare a executării silite a fost admisă.
în consecință, respingând apelul declarat de debitoare și menținând încheierea atacată, instanța de control judiciar a pronunțat o hotărâre temeinică și legală.
Prin art. 3731C. proc. civ., au fost determinate înscrisurile ce se anexează obligatoriu de către executorul judecătoresc cererii de încuviințare a executării silite.
în cauză, cererea de executare silită depusă de creditor la executorul bancar determină creanța, corespunzător dispozițiilor art. 379 din același cod, iar prin încheierea atacată cu apel se face referire, între altele, la înscrisurile ce dovedesc îndeplinirea primei condiții a executării silite.
Ca atare, în mod judicios instanța de apel a respins apelul, sub aspectul acestui motiv, așa încât decizia atacată cu recurs este legală și, în consecință, nesupusă cazului de modificare prevăzut în art. 304 pct. 9 C. proc. civ., invocat de debitoare.
Totodată, examinând hotărârea nr. 1710 din 27 iunie 2003 a Judecătoriei Deva, se constată că, prin hotărâre irevocabilă, au fost anulate formele de executare. Nu a fost pus în discuție și, ca atare, instanța nu s-a pronunțat asupra titlului executoriu.
Așa fiind, instanța de apel, reținând că instanța de executare a încuviințat executarea în baza unui titlu valabil, s-a pronunțat în concordanță cu situația de fapt corespunzătoare materialului probator administrat, pronunțând o hotărâre nesusceptibilă de critică nici sub aspectul acestui motiv de recurs.
Menținându-se într-o confuzie între noțiunile de titlu executoriu și forme de executare, reglementate distinct de legea procesual civilă, debitoarea a reiterat această critică în recurs, fără însă a propune alte probe care să confirme susținerea acesteia privind anularea titlului executoriu.
Drept urmare, cum prin sentința invocată de debitoare nu a fost anulat titlul executoriu, iar existența creanței îndeplinind condițiile prevăzute de art. 379 C. proc. civ., este dovedită în cauză, criticile formulate de debitoare în recurs se constată a fi neîntemeiate.
în consecință, pentru considerentele ce preced, Curtea a respins recursul declarat de debitoarea SC S. SRL Deva, ca nefondat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5679/2004. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 5714/2004. Comercial → |
|---|
