ICCJ. Decizia nr. 689/2004. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.689/2004
Dosar nr. 713/2003
Şedinţa publică din 24 februarie 2004
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 24 septembrie 2001, la Judecătoria Bacău, reclamanta S.I.F. Moldova SA Bacău, a formulat opoziţie la somaţia de executare a biletului la ordin, în valoare de 720.000 dolari S.U.A., emis de S.C. L.R. SRL Agnita, jud. Sibiu, în favoarea B.X. SA.
În motivarea opoziţiei s-a invocat: lipsa biletului la ordin, inopozabilitatea acestuia faţă de S.I.F., nulitatea biletului la ordin.
Cu sentinţa nr. 623 din 10 ianuarie 2002, Judecătoria Bacău a declinat competenţa soluţionării, în favoarea Judecătoriei sector 3 Bucureşti, care a investit biletul la ordin cu formulă executorie.
Această hotărâre a fost atacată cu recurs de ambele părţi.
Tribunalul Bacău, prin Decizia civilă nr. 1163/2002, a respins recursul reclamantei, S.I.F. Moldova, şi admiţând recursul pârâtei, A.V.A.B. (care a preluat creanţa B.X.), a casat sentinţa recurată, stabilind competenţa în favoarea Curţii de Apel Bucureşti pentru soluţionarea cauzei în primă instanţă, în temeiul art. 19/19 din OUG nr. 5/1998.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia V-a comercială, prin sentinţa nr. 5 din 23 ianuarie 2003, a respins excepţia privind necompetenţa materială a Curţii de apel şi excepţia lipsei titlului invocate de S.I.F. Moldova, precum şi excepţia autorităţii lucrului judecat invocată de A.V.A.B.
Pe fond, a fost respinsă opoziţia, la somaţia de executare a biletului la ordin, în valoare de 720.000 dolari S.U.A., emis la 6 mai 1996, de SC. L.R. SRL Agnita, jud. Sibiu, şi avalizat de F.P.P. II Moldova.
În pronunţarea acestei hotărâri, s-a reţinut că biletul la ordin s-a emis de SC. L.R. SRL, în favoarea B.X. (A.V.A.B.), şi a fost avalizat de F.P.P. II Moldova în condiţiile Legii nr. 58/1934.
Întrucât scadenţa era 6 mai 1997, şi nu a fost respectată, întemeiat s-a dispus învestirea cu formulă executorie, iar opoziţia formulată de S.I.F. Moldova este neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri, reclamanta, S.I.F. Moldova, a declarat recurs, susţinând că este netemeinică şi nelegală, întrucât:
Greşit s-a respins excepţia de necompetenţă a Curţii de apel, întrucât este aplicabilă Legea nr. 58/1934, care în art. 62 prevede competenţa judecătoriei, şi această lege specială nu putea fi modificată implicit printr-o altă lege specială, şi anume, OUG nr. 51/1998.
Pe fond, recurenta a susţinut că F.P.P. II Moldova nu avea în obiectul de activitate avalizarea unor titluri de credit, neavând legătură cu fenomenul privatizării, deci s-a depăşit capacitatea de folosinţă, iar sancţiunea este nulitatea absolută;
- biletul la ordin nu a fost semnat de reprezentantul legal al F.P.P. II Moldova;
- operaţiunea juridică dintre B.X. şi emitentul biletului la ordin nu este legală, nu s-a încheiat un contract de credit, astfel că lipseşte raportul fundamental, în paguba avalistului.
Recursul este nefondat.
Competenţa soluţionării cauzei, în care parte este A.V.A.B. Bucureşti (prin preluarea creanţei B.X.), este a Curţii de apel.
Aşa cum, întemeiat Curtea de Apel Bucureşti a motivat respingerea excepţiei de necompetenţă invocată de S.I.F. Moldova, conform art. 1919 din OUG nr. 51/1998, cererile de orice natură privind drepturile şi obligaţiile în legătură cu activele bancare preluate de A.V.A.B., sunt de competenţa curţii de apel în a cărei rază teritorială se află sediul pârâtului.
Sunt fără temei şi criticile recurentei privind fondul cauzei.
Susţinerea, privind semnarea biletului la ordin cu depăşirea capacităţii de folosinţă a F.P.P. II Moldova şi de către o persoană necompetentă, nu poate fi primită, întrucât instanţa analizează numai îndeplinirea condiţiilor de formă ale titlului. Faptul că reprezentantul avalistei şi-a depăşit atribuţiile este o problemă care nu poate fi opusă creditoarei, F.P.P. II Moldova având calea regresului împotriva împuternicitului său.
Biletul la ordin fiind un titlu formal, independent, invocarea de către recurenta avalistă a lipsei de legalitate, a raportului juridic fundamental, nu poate fi primită şi analizată în cadrul opoziţiei la executare.
Ca urmare, hotărârea atacată fiind temeinică şi legală, recursul urmează să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta, S.I.F. Moldova SA Bacău, împotriva sentinţei nr. 5 din 23 ianuarie 2003, a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 24 februarie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 695/2004. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 688/2004. Comercial → |
|---|
