ICCJ. Decizia nr. 842/2004. Comercial

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA COMERCIALĂ

Decizia nr.842/2004

Dosar nr. 106/2002

Şedinţa publică din 3 martie 2004

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti sub nr. 1355/2001, astfel cum a fost modificată, A.P.A.P.S. a solicitat instanţei ca, prin sentinţa ce o va da, în contradictoriu cu P.A.S. T. SA Buzău, să dispună rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare de acţiuni nr. 579/1997, să fie obligată pârâta la plata sumei de 139.161.600 lei penalităţi, la 154.989.890 lei dobânzi, la restituirea dividendelor.

Curtea de Apel Bucureşti, prin sentinţa civilă nr. 41 din 7 septembrie 2001, a admis acţiunea modificată, a dispus rezoluţiunea contractului nr. 579/1997 şi a obligat pârâta la plata sumei de 139.161.600 lei penalităţi şi la 54.989.890 lei dobânzi. S-a respins capătul din acţiune privind obligarea la plata dividendelor.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut din actele dosarului că, în cauză, sunt îndeplinite condiţiile art. 1020 şi urm. C. civ., pentru a se dispune rezoluţiunea şi art. 969 şi 970 C. civ., în ceea ce priveşte obligarea pârâtei la plata penalităţilor şi a dobânzii.

S-a respins capătul din acţiune privitor la dividende, cu motivarea că, „prin rezoluţiunea contractului, se repun părţile în situaţia anterioară".

A.P.A.P.S. a declarat recurs împotriva sentinţei, criticând-o sub aspectul respingerii capătului din acţiune privind restituirea sumelor încasate cu titlu de dividende.

Recursul a fost respins, ca nefondat, pentru următoarele motive.

Din actele dosarului rezultă că s-a admis acţiunea, dispunându-se rezilierea contractului de vânzare-cumpărare de acţiuni nr. 579/1997, pentru neîndeplinirea de către pârâtă a obligaţiilor contractuale.

Potrivit dispoziţiilor art. 1084 C. civ., „daunele-interese" cuprind pierderea ce a suferit-o creditorul şi beneficiul de care acesta a fost lipsit.

Din nici un act al dosarului, însă, nu rezultă că, în perioada derulării contractului a cărui „rezoluţiune" s-a solicitat, pârâta ar fi obţinut beneficii, care, prin hotărârea A.G.A., s-a dispus a fi acordate asociaţilor.

Cum, în cauză, nu sunt îndeplinite condiţiile legale mai sus menţionate şi nici cele prevăzute de art. 1085 C. civ., nefiind vorba de daune la care ar putea fi obligat debitorul conform contractului sau rezultate în cazul în speţă de neplata ratelor scadente şi cum au fost administrate toate probele solicitate de reclamanta-recurentă în dovedirea acţiunii, corect s-a respins capătul de cerere privind obligarea pârâtei la restituirea dividendelor.

Acestea au fost motivele pentru care s-a respins, ca nefondat, recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta A.P.A.P.S. Bucureşti, împotriva sentinţei nr. 41 din 7 septembrie 2001 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială.

Irevocabilă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 3 martie 2004.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 842/2004. Comercial