ICCJ. Decizia nr. 1100/2005. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1100/2005
Dosar nr. 9581/2004
Şedinţa publică din 18 februarie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 21 august 2003, M.B. prin P.G. a chemat în judecată O.N.R.C. şi ulterior O.R.C. de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi a solicitat să se constate nulitatea radierii dispusă faţă de SC C.C. SRL.
Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, prin sentinţa nr. 2294 din 17 februarie 2004, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei O.N.R.C. şi excepţia lipsei capacităţii juridice a pârâtei SC C.C. SRL şi a respins acţiunea reclamantului.
Prin aceeaşi sentinţă s-a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamantă împotriva pârâtei O.R.C. de pe lângă Tribunalul Bucureşti.
Hotărârea a fost confirmată prin Decizia nr. 238 din 26 mai 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, în urma respingerii apelului formulat de reclamantă împotriva sentinţei tribunalului.
S-a reţinut în considerentele deciziei că în mod corect tribunalul a admis excepţia lipsei capacităţii juridice a intimatei SC C.C. SRL, în raport de dispoziţiile art. 40 din decretul 31/1954 şi având în vedere că această societate a fost dizolvată de drept şi radiată din R.C.
Nu s-a făcut dovada de către reclamantă că se încadrează în una din situaţiile reglementate de dispoziţiile Legii nr. 428/2002, privind nulitatea de drept a radierii societăţii comerciale care are datorii la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale sau la datoria publică internă.
M.B. a declarat recurs împotriva acestei decizii, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi a susţinut că este nelegală şi netemeinică.
A arătat recurenta că sumele datorate şi încasate de la societate sunt venituri publice. Că legea finanţelor publice nr. 189/1998, stabileşte că sumele încasate din concesionarea sau închirierea unor bunuri ale statului constituie venituri ale bugetului de stat sau ale bugetelor locale, iar suma datorată de societate în litigiul de faţă este asimilată acestei categorii.
S-a susţinut că legea nr. 189/1998 a prevăzut la capitolul „Venituri curente" - la „Venituri din capital" că, veniturile obţinute din valorificarea unor bunuri ale instituţiilor publice se fac venit la bugetul local, iar asocierea este o modalitate de valorificare a acestor bunuri.
Cu privire la creanţa sa recurenta a susţinut că aceasta este certă din momentul semnării contractului de asociere, câtimea fiind determinată de clauzele contractului, iar exigibilitatea prin ajungerea la termen a debitelor datorate.
Prin întâmpinare intimata O.N.R.C. a invocat lipsa calităţii procesuale pasive, întrucât potrivit Legii nr. 26/1990, nu are calitate de parte şi numai rolul de a asigura serviciul de registratură şi publicitate pentru actele şi faptele prevăzute de lege.
Pe fondul litigiului, intimata a solicitat respingerea recursului întrucât creanţele invocate de recurentă în susţinerea cererii nu sunt datorii la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale sau datorie publică internă în înţelesul Legii nr. 428/2002.
Recursul nu este fondat.
Prin încheierea nr. 7774 din 19 noiembrie 2001 a judecătorului delegat la O.R.C.T.B. s-a constatat dizolvarea de drept a SC C.C. SRL, conform art. 2 din Legea nr. 314/2001 şi s-a dispus, radierea din R.C. în condiţiile art. 5 din acelaşi act normativ.
Cu adresa nr. 186760 din 1 septembrie 2003, O.R.C.T.B. a comunicat că radierea societăţii s-a efectuat din oficiu conform înregistrării din 17 iunie 2002.
Potrivit Legii nr. 428 din 27 iunie 2002, pentru aprobarea OUG nr. 181/2002, privind modificarea şi completarea Legii nr. 314/2001, pentru reglementarea situaţiei unor societăţi comerciale "radierea este nulă de drept în toate cazurile privitoare la societăţile comerciale cu datorii faţă de bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, la datoria publică internă, precum şi faţă de alţi creditori cu care au litigii aflate pe rolul "instanţelor judecătoreşti".
În speţă, prin sentinţa civilă nr. 3132 din 11 septembrie 1996 a Tribunalului Bucureşti, secţia comercială, rămasă definitivă, SC C.C. SRL, a fost obligată la plata sumei de 16.562 dolari S.U.A., reprezentând cota de aport şi penalităţi de întârziere în echivalent lei la data plăţii, în urma rezilierii contractului de asociere nr. 7 din 20 octombrie 1993 şi a evacuării acesteia din spaţiul comercial situat în Bucureşti, str. Academiei.
Această creanţă invocată de recurenta – reclamantă în susţinerile acţiunii nu face parte din categoria de datorii prevăzute de dispoziţiile Legii nr. 428/2002 este o creanţă în executarea contractului de asociere încheiat între părţi.
Aşa fiind, susţinerea recurentei că sumele datorate şi încasate de la societate sunt venituri publice va fi înlăturată întrucât nu are temei legal.
Legea prevede limitativ cazurile în care operează nulitatea de drept a radierii din R.C. şi acestea nu pot fi extinse la debite de altă natură înregistrate de societăţile comerciale, aşa cum a susţinut recurenta.
Pe de altă parte nu s-a făcut dovada că pe rolul instanţelor judecătoreşti există un litigiu pentru recuperarea acestor creanţe, iar în ceea ce priveşte sentinţa civilă nr. 3132 din 11 septembrie 1996 a Tribunalului Bucureşti, nu s-a făcut dovada că a fost pusă în executare.
În raport de considerentele reţinute, este fără relevanţă, susţinerea recurentei că a făcut dovada art. 379 alin. (2) şi (3) că are o creanţă certă, lichidă şi exigibilă.
Aşa fiind, Curtea constată că Decizia instanţei de apel este legală şi temeinică şi urmează ca potrivit art. 312 alin. (1) C. proc. civ., să respinsă ca nefondat recursul declarat de reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul M.B. prin P.G., împotriva deciziei nr. 238 din 26 mai 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 18 februarie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 1098/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1107/2005. Comercial → |
---|