ICCJ. Decizia nr. 1209/2005. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1209/2005
Dosar nr. 1972/2002
Şedinţa publică din 23 februarie 2005
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 49/ CA, pronunţată la data de 13 mai 2002, Curtea de Apel Iaşi a admis acţiunea în anularea Hotărârii arbitrale nr. 2 din 10 decembrie 1998 a Tribunalului Arbitral de pe lângă C.C.I. Vaslui, formulată de pârâta, SC A. SA, în contradictoriu cu reclamanta, SC L.C.L.R. SRL, cu consecinţa anulării acesteia şi, urmare a rejudecării cererii pe fond, a admiterii, în parte, a acţiunii reclamantei, în sensul obligării pârâtei la plata sumei de 12.308 dolari S.U.A. sau echivalentul în lei la cursul dolari S.U.A. din ziua achitării sumei, cu titlu de preţ al lucrărilor de aducţiune a apei şi a sumei de 30.058.450 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, respingând capătul de cerere privind obligarea acestei părţi la emiterea de noi facturi, conform contractului, cu retragerea facturilor emise eronat.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de control judiciar a avut în vedere că pârâta nu şi-a îndeplinit obligaţia de a asigura reclamantei alimentarea cu apă rece; acordul pârâtei manifestat, expres, prin adresa 809 din 23 septembrie 1997, ca reclamanta să execute lucrarea pentru aducţiunea de apă rece direct din reţeaua R.A.G.C.L.T.C., conform contractului de închiriere încheiat între părţi la data de 8 iunie 1996; concluziile expertizei tehnice şi ale expertizei contabile efectuate în cauză, care arată că reclamanta a fost îndreptăţită să urgenteze realizarea unei aducţiuni de apă separată de cea a SC M. SA, cu care pârâta avea contract de furnizare.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs SC A. SA, invocând ca temei de drept al cererii sale dispoziţiile art. 304 pct. 9 şi pct. 10 C. proc. civ.
În dezvoltarea acestor motive de recurs s-a arătat, în esenţă, că prin hotărârea atacată s-au ignorat dispoziţiile art. 1426 C. civ. şi expertiza tehnică efectuată în cauză şi s-au încălcat prevederile art. 274 C. proc. civ.
Recursul este nefondat.
Astfel, este de observat că litigiul între părţi nu a fost determinat de tulburarea folosinţei imobilului închiriat de locatorul SC A. SA locatarului SC L.C.L.R. SRL, astfel cum a fost stabilită de acestea prin art. 1 alin. (2) lit. a) - f) din contractul de închiriere, încheiat la data de 8 iulie 1996, nejustificându-se, aşadar, incidenţa art. 1426 C. civ., iar instanţa de control judiciar, rejudecând fondul pricinii şi obligând pârâta căzută în pretenţii să plătească reclamantei, proporţional pretenţiilor acordate acesteia, cheltuielile de judecată pe care a dovedit că le-a făcut, în speţă, cu ocazia judecăţii pricinii, conform înscrisurilor existente în dosare, a aplicat, corect, prevederile art. 274 C. proc. civ., aspecte ce înlătură, ca neîntemeiate, citicile ce vizează motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Nici critica circumscrisă motivului prevăzut de art. 304 pct. 10 C. proc. civ., referitoare la nepronunţarea instanţei de control judiciar asupra expertizei tehnice efectuată în cauză, nu se justifică, având în vedere că în considerentele hotărârii atacate se regăsesc concluziile evocatei expertize în argumentarea soluţiei pronunţate.
Aşa fiind, în temeiul art. 312 alin. (1) teza 2 C. proc. civ., Curtea va respinge, ca nefondat, recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta SC A. SA Vaslui, împotriva sentinţei nr. 49 din 13 mai 2002, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 23 februarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1192/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1215/2005. Comercial → |
|---|
