ICCJ. Decizia nr. 1202/2005. Comercial
| Comentarii |
|
Creditoarea B.R. SA, sucursala Timișoara a solicitat validarea popririi debitoarei SC E.M.J.L. SRL Arad, în mâinile terțului poprit SC A.I. SRL Arad, până la concurența sumei de 12.058.759.558,65 lei.
Judecătoria Arad, prin sentința civilă nr. 3703 din 30 iunie 2004, a respins cererea, considerând că între debitoare și BC C., sucursala Arad s-a încheiat o cesiune de datorie.
Curtea de Apel Timișoara, sesizată cu apelul declarat de creditoare prin decizia civilă nr. 331 din 13 octombrie 2004, a declinat competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Arad, caracterizând cererea, drept contestație la executare.
Judecătoria, prin sentința civilă nr. 6376 din 6 decembrie 2004, a admis excepția de necompetență materială, a declinat, la rândul său, competența de soluționare în favoarea curții de apel și a înaintat dosarul la I.C.C.J. pentru soluționare.
Instanța supremă este sesizată cu un conflict atipic de competență, determinat de calificarea contradictorie a unei cereri adresate instanțelor judecătorești, pe care îl va soluționa în scopul aplicării corecte a legii.
Calificarea dată cererii formulată de creditoare, de către curtea de apel este greșită. Cererea nu poate fi caracterizată altfel decât ca o cale ordinară de atac, declarată împotriva hotărârii pronunțată de judecătorie, întrucât îndeplinește condițiile de formă și de fond ale apelului.
în motivarea cererii, declarată "apel" de creditoare, sunt mențiunile prevăzute de art. 287 C. proc. civ., pentru a nu exista nici o îndoială cu privire la natura acțiunii formulate.
Judecătorii au analizat numai precizările introductive evocate în declarația de apel care fac trimitere la art. 399 - art. 402 C. proc. civ., fără însă a parcurge criticile adresate sentinței atacate, ca motive de apel ce vizează aspecte de fond ale litigiului și excepții de fond, nicidecum incidente la executare.
Procedând astfel, judecătorii au încălcat prevederile art. 129 alin. (4) C. proc. civ. Conținutul acestor norme obligă instanța să ceară părților explicații cu privire la motivarea în drept și situația de fapt, să pună în dezbatere orice împrejurare de fapt ori de drept, pentru a preveni orice greșeală în aflarea adevărului.
De altfel, creditoarea nu avea interesul promovării unei contestații la executare, cât timp executarea silită cerută de ea a fost respinsă. Dispozițiile art. 399 C. proc. civ., deschid această cale împotriva executării silite sau a oricărui act de executare.
Așa a fost, înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit competența de soluționare a apelului declarat împotriva sentinței civile 3703 din 30 iunie 2004, pronunțat de Judecătoria Arad, la Curtea de Apel Timișoara.
| ← ICCJ. Decizia nr. 118/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1193/2005. Comercial → |
|---|
