ICCJ. Decizia nr. 1370/2005. Comercial
Comentarii |
|
Prin încheierea din 22 iulie 2004, pronunțată de Judecătoria Prahova în dosarul nr. 1551/2004, s-a admis cererea de executare silită formulată de P.C. pentru creditoarea SC D.S. SA București, sucursala Ploiești prin intermediul B.E.J. P.C. și s-a dispus încuviințarea executării silite a sentinței civile nr. 4818 din 7 iunie 2004 a Judecătoriei Ploiești privind pe debitoarea SC D.P. SRL Ploiești.
Curtea de Apel Ploiești, prin încheierea de ședință din 23 noiembrie 2004, a dispus declinarea competenței de soluționare a apelului declarat de debitoare împotriva încheierii prin care s-a încuviințat executarea silită, în favoarea Tribunalului Prahova, invocând dispozițiile art. II alin. (3) din Legea nr. 493/2003 privind aprobarea O.U.G. nr. 65/2004 pentru modificarea Codului de procedură civilă.
Prin decizia civilă nr. 337 din 21 decembrie 2004, Tribunalul Prahova, secția civilă, a admis excepția necompetenței sale materiale, și a declinat competența în favoarea Curții de Apel Ploiești.
Constatând conflict negativ de competență, a dispus înaintarea dosarului înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării.
Curtea analizând lucrările dosarului în raport de conflictul de necompetență teritorială ivit și de obiectul cauzei, constată următoarele:
Potrivit art. 3731C. proc. civ., cererea de executare silită se depune la executorul judecătoresc, dacă legea nu dispune altfel. Executorul judecătoresc va solicita încuviințarea executării de către instanța de executare.
Conform art. 3732din același cod, instanța încuviințează executarea silită prin încheierea dată în camera de consiliu, fără citarea părților.
încheierea de încuviințare a executării silite este din punct de vedere al naturii juridice o procedură necontencioasă și se aplică dispozițiile art. 336 și următoarele C. proc. civ., situație în care încheierea menționată poate fi atacată cu apel și recurs.
Așa a fost, înalta Curte de Casație și Justiție conform art. 22 C. proc. civ., a trimis cauza spre competentă soluționare, a litigiului dintre debitoarea SC D.P. SA Ploiești și creditoarea SC D.S. SA București, sucursala Ploiești în favoarea Curții de Apel Ploiești.
← ICCJ. Decizia nr. 1371/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 139/2005. Comercial → |
---|