ICCJ. Decizia nr. 1404/2005. Comercial
| Comentarii |
|
Reclamanta SC U.M. SA Râm. Vâlcea, a chemat în judecată SC T.E. SRL Timișoara, pentru a se dispune micșorarea prețului stabilit prin contractul din 20 aprilie 2001, încheiat între părți, proporțional cu valoarea beneficiului nerealizat, ca urmare a derulării necorespunzătoare a contractului respectiv din culpa pârâtei.
Tribunalul Vâlcea, secția comercială, prin sentința nr. 1904 din 4 decembrie 2003, a admis acțiunea și a dispus micșorarea prețului contractului cu suma de 120.000 dolari S.U.A., prețul final al acestuia fiind de 188.000 dolari S.U.A., la care se adaugă taxa pe valoare adăugată.
Hotărând astfel, instanța de fond a reținut că linia a vopsire vândută de pârâtă, nu funcționează la parametrii proiectați și drept urmare vinovată pentru viciile ascunse ale bunului este vânzătoarea, conform art. 1352 C. civ., iar reducerea prețului este întemeiată pe dispozițiile art. 1355 C. civ.
Soluția a fost menținută de Curtea de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ, care prin decizia nr. 184 din 21 iunie 2004, a respins apelul declarat de pârâtă ca fiind nefondat.
Nemulțumită de decizia pronunțată, pârâta a declarat recurs arătând că este nelegală deoarece:
- instanța de apel a interpretat greșit contractul, reținând că pârâta avea obligația livrării instalației tehnologice industriale, ori ea trebuia să asigure activități de proiectare și de furnizare a unei părți din piesele necesare și activități de asistență tehnică.
- greșit a fost respinsă excepția de inadmisibilitate a acțiunii estimatorii considerându-se întemeiată o asemenea acțiune bazată pe invocarea viciilor ascunse ale instalației tehnologice industriale, când de fapt ea a avut alte obligații decât cele de livrare a unei asemenea instalații industriale.
- în mod greșit s-a respins excepția de inadmisibilitate a acțiunii estimatorii întemeiată pe neîndeplinirea dispozițiilor art. 70 C. com., respectiv obligația cumpărătoarei de a notifica în termen de 2 zile din momentul descoperirii viciului ascuns, pentru că termenul de notificare, curge de la punerea în funcțiune a liniei de vopsire, ori procesul verbal de recepție calitativă a fost încheiat la 31 iulie 2002 și în raport de această dată nu s-au respectat dispozițiile art. 70 alin. (2) și (3) C. com.
- instanța a acordat mai mult decât s-a cerut întrucât în considerentele deciziei s-a reținut că valoarea estimativă a liniei de vopsire este de 176.750 dolari S.U.A., exclusiv taxa pe valoare adăugată, din care se scade suma de 7.195 dolari S.U.A., exclusiv taxa pe valoare adăugată, aferentă electropompei cu care s-a aprovizionat reclamanta, ori reclamanta nu a pretins aceasta prin cererea de chemare în judecată.
- s-au stabilit în mod greșit obligațiile pârâtei, exclusiv raportat la anumite produse, cu ignorarea producției efective realizată de reclamantă în această perioadă.
- decizia atacată este întemeiată pe o expertiză întocmită cu încălcarea dispozițiilor art. 201 C. proc. civ., în sensul că nu s-a răspuns la obiectivele stabilite de instanță de apel.
Criticile recurentei vizează dispozițiile art. 304 pct. 3, 5, 6, 8, și 9 C. proc. civ.
Recursul este fondat.
Conform art. 1336 C. civ., vânzătorul este obligat să asigure cumpărătorului stăpânirea deplină și liniștită posesie a lucrului vândut, garantându-l și de viciile lucrului respectiv.
în cazul de față, reclamanta a pretins și a dovedit că instalația tehnologică industrială - cumpărată de la pârâtă nu funcționează la parametrii proiectați, datorită unor vicii ascunse ale lucrului cumpărat.
Descoperind aceste vicii, reclamanta a optat pentru formularea acțiunii estimatorii, solicitând o reducere a prețului proporțională cu paguba, în condițiile în care avea posibilitatea să solicite rezoluțiunea contractului.
Având în vedere dispozițiile art. 70 alin. (2) C. com., reclamanta în calitate de cumpărător trebuia să denunțe vânzătorului viciile ascunse ale lucrului în termen de 2 zile de la descoperirea lor, ori din procesul verbal de punere în funcțiune a instalației tehnologice industriale, încheiat la 10 iulie 2002 și care reprezintă de fapt concretizarea recepției calitative a instalației rezultă că reclamanta cunoștea de existența viciilor ascunse la data respectivă și cu toate acestea nu a notificat-o pe reclamantă în termen legal.
Și anterior datei de 10 iulie 2002 au fost descoperite vicii ascunse, aduse la cunoștința pârâtei cu depășirea termenului prevăzut de art. 70 alin. (2) C. com., dar după recepția finală constatându-se alte vicii, reclamanta avea obligația să notifice pârâta.
în aceste condiții față de dispozițiile art. 70 alin. (3) C. com., care prevăd, că după expirarea termenului de 2 zile cumpărătorul "nu mai poate fi primit a reclama ceva pentru viciile lucrului vândut", acțiunea formulată de reclamantă este inadmisibilă.
Rezultă, așadar că hotărârea atacată a fost dată cu încălcarea dispozițiilor legale și drept urmare această critică vizând art. 304 pct. 9 C. proc. civ., este întemeiată.
Celelalte critici formulate de recurentă sunt neîntemeiate.
Astfel contractul nr. 819 din 20 aprilie 2001, încheiat între părți, avea ca obiect executarea de către reclamantă a proiectării generale a unei linii de vopsire, furnizorul obligându-se să întocmească proiectul de execuție să asigure asistență de execuție, transportul la sediul beneficiarului, punerea în funcțiune, probe tehnologice și instruirea personalului de deservire.
în ceea ce privește prețul final al contractului nu a putut fi modificat de instanță, întrucât critica apelantei nu a vizat acest aspect, iar obiecțiile stabilite de instanța de apel au fost avute în vedere de expertul tehnic desemnat să efectueze lucrarea de expertiză.
Față de cele ce preced, înalta Curte va admite recursul, va modifica decizia atacată va admite apelul și schimbând în tot sentința va respinge acțiunea ca inadmisibilă, conform art. 312 alin. (2) și (3) C. proc. civ.
S-au văzut și dispozițiile art. 274 C. proc. civ., a fost obligată intimata reclamantă să achite recurentei pârâte cheltuieli de judecată suportate în recurs, pentru taxa judiciară de timbru și timbru judiciar.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1395/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1420/2005. Comercial → |
|---|
