ICCJ. Decizia nr. 1427/2005. Comercial
Comentarii |
|
Prin cererea inițial adresată judecătorului sindic, cerere înaintată de acesta spre soluționare Tribunalului Suceava, reclamanta SC E.C. SRL Suceava a solicitat atragerea răspunderii materiale a pârâtului S.P., administrator al SC O.T. SRL Gura Humorului, până la concurența sumei ce reprezintă pasivul acestei societăți, în conformitate cu dispozițiile art. 124 din Legea nr. 64/1995.
Prin sentința nr. 2135 din 13 noiembrie 2003, Tribunalul Suceava, secția comercială și de contencios administrativ, a admis acțiunea reclamantei și l-a obligat pe pârât să suporte din averea proprie pasivul SC O.T. SRL Gura Humorului.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că SC O.T. SRL Gura Humorului se află în procedura de faliment prevăzută de Legea nr. 64/1995, în cadrul căreia lichidatorul desemnat SC E.C. SRL Suceava a fost împiedicat să-și îndeplinească obligațiile legale prevăzute de art. 27 din lege, de către pârât, ca administrator al debitoarei, ducând la prejudicierea creditorilor, puși în imposibilitate de a-și recupera creanțele și fiind îndeplinite dispozițiile art. 124 alin. (1) și (2) din Legea nr. 64/1995, modificată.
Prin decizia nr. 22 din 26 februarie 2004, Curtea de Apel Suceava, secția comercială și de contencios administrativ, a admis apelul declarat de pârâtul S.P. împotriva sentinței mai sus menționate, pe care a schimbat-o în totalitate, în sensul că a respins, ca nefondată, cererea reclamantei.
în motivarea acestei soluții, instanța de apel a respins, ca nefondat, motivul invocat de apelantul-pârât privind comunicarea sentinței apelate la o adresă eronată, apreciind că nu a fost prejudiciat; pe fondul cauzei însă, a admis motivul conform căruia sentința de deschidere a procedurii falimentului a fost pronunțată ulterior datei la care pârâtul s-a retras din societate, răspunderea sa materială neputând fi atrasă potrivit prevederilor art. 124 alin. (1) și (2) din Legea nr. 64/1995, modificată, nefiind îndeplinite condițiile acestui text legal, care se referă la posibilitatea răspunderii materiale pentru pasivul societății ajunse în insolvență a administratorilor, directorilor și cenzorilor în funcție, pârâtul fiind retras din societate.
împotriva deciziei curții de apel a declarat recurs reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate în temeiul dispozițiilor art. 304 pct. 8 și 10 C. proc. civ. și solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii pronunțate de instanța de apel și păstrarea sentinței tribunalului.
în motivarea recursului, reclamanta arată, în esență, că chiar dacă administratorul S.P. invocă faptul că s-a retras din societate prin act adițional, acest act nu a fost înscris la Oficiul Registrului Comerțului Suceava, nefiind opozabil terților și, de asemenea, chiar dacă acesta susține că procedura de faliment s-a declarat după retragerea sa, conform legii este atrasă răspunderea administratorului pentru întreaga activitate a societății, pasivul societății nefiind limitat în timp.
Recursul nu este fondat.
Din examinarea actelor dosarului, se constată următoarele:
Așa cum rezultă din actul adițional la actul constitutiv al SC O.T. SRL Gura Humorului, autentificat sub nr. 2094 din 6 noiembrie 2001, pârâtul S.P. s-a retras din societate și a cedat capitalul social coasociatului său L.C., devenit astfel asociat unic.
Cererea prin care s-a solicitat deschiderea procedurii prevăzute de Legea nr. 64/1995 față de debitoarea SC O.T. SRL Gura Humorului a fost admisă prin încheierea din 1 iulie 2002, pronunțată de Tribunalul Suceava, secția comercială și de contencios administrativ, deci, ulterior datei la care pârâtul s-a retras din societate.
Textul art. 124 din Legea nr. 64/1995, modificată, nu este aplicabil decât administratorilor, directorilor și cenzorilor aflați în funcție, numai acestora incumbându-le o eventuală răspundere materială pentru pasivul societății ajunse în stare de insolvență, în situația săvârșirii unor fapte expres prevăzute or, astfel cum reiese din cele mai sus arătate, la data pronunțării hotărârii de deschidere a procedurii falimentului pârâtul era retras din societate și, ca atare, nu îndeplinea nici una din funcțiile menționate, împrejurare, în raport de care răspunderea pârâtului este exclusă.
în același sens este și declarația autentificată la notariat, depusă la dosar, prin care numitul L.C. recunoaște că începând cu data de 15 februarie 2000 și până la data declanșării procedurii de faliment a fost singurul care a administrat și reprezentat SC O.T. SRL și, prin urmare, își asumă întreaga responsabilitate pentru situația insolvabilă în care se află societatea.
De altfel, solicitarea reclamantei de a fi atrasă răspunderea pârâtului a fost motivată de pretinsul refuz al acestuia, ca administrator, de a prezenta lichidatorului toate documentele contabile ale firmei, or, pentru o astfel de faptă, există altă sancțiune.
în consecință, întrucât recurentul-pârât nu a formulat nici un motiv de recurs întemeiat, care în condițiile art. 304 C. proc. civ., au condus la desființarea hotărârii criticate, aceasta a fost menținută, ca fiind legală, iar recursul declarat în cauză de reclamantă s-a respins, ca nefondat.
← ICCJ. Decizia nr. 1430/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1431/2005. Comercial → |
---|