ICCJ. Decizia nr. 1549/2005. Comercial

Prin sentința civilă nr. 5716 din 29 septembrie 2003, Tribunalul Dolj a admis acțiunea reclamantei SC C. SA Dolj în contradictoriu cu pârâta B.I.R. prin lichidator SC M.S. SA București și a dispus radierea ipotecii instituită prin contractul de ipotecă autentificat cu nr. 2530 din 12 mai 1997.

Curtea de Apel Craiova, prin decizia civilă nr. 2 din 7 ianuarie 2003, a respins apelul pârâtei, ca nefondat.

împotriva acestei din urmă hotărâri judecătorești, pârâta a declarat recurs, solicitând, în esență, respingerea acțiunii reclamantei, întrucât greșit s-a dispus radierea ipotecii, reclamanta figurând încă în evidențele sale contabile cu debite privind dobânda neachitată.

Recursul este nefondat:

Raporturile comerciale dintre părți s-au derulat în baza unui contract de credit (nr. 51 din 18 aprilie 1997), ce a fost garantat prin instituirea unii ipoteci asupra imobilelor prevăzute în contractul de garanție autentificat cu nr. 2530 din 12 mai 1997.

în speță, se constată că pârâta creditoare și-a realizat creanța în cadrul procedurii legale reglementate de Legea nr. 64/1995, stabilindu-se irevocabil (prin sentința nr. 191 din 29 august 2002 a judecătorului sindic și decizia nr. 1863 din 15 noiembrie 2002 a Curții de Apel Craiova) cuantumul creanței la suma de 338.398.692 lei dobândă neachitată la acea dată, sumă ce a fost abia ulterior achitată cu O.P. nr. 308/2002.

în această situație, având în vedere dispozițiile art. 180 pct. 1 C. civ., care prevăd că atunci când se stinge obligația principală, se stinge și ipoteca, corect instanțele au reținut că reclamanta a făcut dovada plății creanței, stingându-se în acest fel atât obligația cât și garanția stabilită prin ipotecă.

în consecință, susținerile pârâtei privind neplata integrală a dobânzilor datorate de debitoarea reclamantă, corect nu au fost primite, întrucât realizarea creanței, așa cum s-a arătat, privind cuantumul și garanția au fost stabilite prin hotărâri judecătorești în procesul de faliment, ce au autoritate de lucru judecat.

Astfel că, soluțiile instanțelor care au dispus radierea ipotecii după achitarea sumelor legal datorate, potrivit hotărârilor judecătorești menționate, pronunțate în procedura falimentului, sunt legale și temeinice, recursul pârâtei a fost respins, ca nefondat.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1549/2005. Comercial