ICCJ. Decizia nr. 1774/2005. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1774/2005
Dosar nr. 6503/2004
Şedinţa publică din 15 martie 2005
Asupra recursurilor de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 1974 din 5 septembrie 2003, pronunţată în dosarul nr. 2464/2003, Tribunalul Mureş a admis cererile formulate de reclamantele S.I.F. T. SA Braşov şi SC B.I.L. SA Nicosia, împotriva pârâtei SC Z. SA Târgu-Mureş şi a anulat hotărârea A.G.E.A. societăţii pârâte din 26 februarie 2002, obligând pârâta către S.I.F. T. SA la plata sumei de 191.000 lei cheltuieli de judecată.
Hotărând astfel, instanţa de fond a reţinut că pârâta nu a înştiinţat C.N.V.M. cu privire la convocarea A.G.A., anterior datei de 26 februarie 2003, în convocator nu s-au menţionat explicit toate problemele ce urmau a face obiectul dezbaterii adunării, iar pârâta a majorat capitalul, prin noi aporturi înainte de actualizarea imobilizărilor aflate în patrimoniul său.
Curtea de Apel Târgu-Mureş, prin Decizia nr. 39 din 2 martie 2004, a admis apelul declarat de pârâtă, a schimbat în tot sentinţa atacată şi a respins cererea de anulare a hotărârii A.G.E.A. societăţii pârâte din data de 26 februarie 2003, formulată de cele două reclamante.
Pentru a adopta această decizie, instanţa de apel a reţinut că s-a respectat tratamentul egal şi echitabil tuturor deţinătorilor de valori mobiliare, prin acordarea dreptului de preferinţă acţionarilor înregistraţi până la data de 20 februarie 2003; bursa electronică R.A.S.D.A.Q. a fost informată că A.G.A. din 26 februarie 2003, a dispus majorarea capitalului social, iar operaţiunile de majorare a capitalului social, efectuate în conformitate cu prevederile Legii nr. 137/2002 şi ale OG nr. 25/2002 sunt exceptate de la prevederile OUG nr. 28/2002.
A mai reţinut că au fost îndeplinite şi cerinţele art. 117 alin. (7) şi (8) din Legea nr. 31/1990, deoarece convocatorul a fost într-adevăr sumar întocmit dar cuprinde menţiunile că în adunarea generală se va discuta despre majorarea capitalului social şi documentele necesare sunt puse la dispoziţia acţionarilor.
Nemulţumite de Decizia pronunţată reclamantele au declarat recurs, în temeiul art. 304 pct. 5, 8 şi 9 C. proc. civ.
S.I.F. T. SA susţine că:
- convocatorul A.G.A. societăţii pârâte nu a fost publicat în M. Of. şi în presă cu cel puţin 15 zile înainte şi nu a fost înştiinţată C.N.V.M., încălcându-se astfel dispoziţiile art. 117 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 şi ale OUG nr. 28/2002.
- majorarea de capital nu este exceptată de la dispoziţiile OUG nr. 28/2002, iar societatea pârâtă nu a dovedit că investiţia a fost realizată pe bază de certificat emis de cenzorii societăţii sau firmă specializată de audit şi ca atare nu îi sunt aplicabile dispoziţiile OG nr. 25/2002.
Recurenta, SC B.I.L. SA Nicosia susţine că.
- această cauză trebuia judecată de instanţa de apel în C.C., iar nu în şedinţă publică şi pentru că nu s-a procedat astfel au fost încălcate dispoziţiile art. 131 din Legea nr. 31/1990.
- hotărârea este lipsită de temei legal şi dată cu aplicarea şi interpretarea greşită a legii, deoarece convocatorul adunării generale nu conţine ordinea de zi cu menţionarea explicită a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterii adunării conform art. 117 alin. (7) din Legea nr. 31/1990, textul convocatorului nu a fost publicat integral, contrar dispoziţiilor art. 117 alin. (8) din acelaşi act normativ, iar motivele de nulitate reţinute în mod fundamentat de instanţa de fond au fost înlăturate de instanţa de apel fără nici un temei legal;
- hotărârea adunării generale a acţionarilor din 26 februarie 2003, a fost adoptată cu încălcarea dispoziţiilor imperative ale art. 116 din OUG nr. 28/2002, modificată şi aprobată prin Legea nr. 525/2002, care prevăd obligativitatea reevaluării imobilizărilor anterior operaţiunii de majorare de capital. Pârâta nu este exceptată de la această procedură, deoarece nu a făcut dovada realizării obligaţiilor investiţionale, cu un certificat emis de cenzori sau auditori în condiţiile prevăzute de OG nr. 25/2002.
Ambele recursuri declarate sunt nefondate.
Întrucât recursurile vizează aceleaşi critici, cu excepţia motivului referitor la încălcarea normelor procedurale invocat numai de SC B.I.L. SA Nicosia, urmează a fi analizate împreună.
Motivul privind nerespectarea dispoziţiilor art. 131 din Legea nr. 31/1990, pentru societăţile comerciale este neîntemeiat.
Conform art. 131 din actul normativ susmenţionat hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiţie, acţiunea se va introduce la tribunalul în a cărui rază teritorială îşi are sediul societatea, iar cererea se va judeca în camera de consiliu.
Această dispoziţie imperativă reprezintă o excepţie de la principiul publicităţii prevăzute în art. 121 C. proc. civ.
În cazul în care legiuitorul dorea ca şi căile de atac în această materie să fie soluţionate în C.C. o prevedea în mod expres, ori nu a făcut-o, ceea ce înseamnă că judecata în apel şi recurs are loc în şedinţă publică.
Şi critica privind convocarea adunării A.G.E.A. societăţii pârâte este neîntemeiată.
Potrivit art. 117 din Legea nr. 31/1990, convocarea adunării generale va fi publicată în M. Of. al României şi într-unul dintre ziarele de largă răspândire din localitate în care se află sediul societăţii sau cea mai apropiată localitate.
Pârâta a făcut dovada că la data de 3 februarie 2003, convocatorul a fost publicat în M. Of. al României, iar la data de 5 februarie 2003 a fost publicat în ziarul local C., deci cu 15 zile înainte de data A.G.A.
Într-adevăr, aşa cum a reţinut şi instanţa de apel textul convocatorului nu a fost publicat integral, dar din conţinutul său rezultă fără echivoc că ordinea de zi priveşte „majorarea capitalului social prin aport în numerar".
Totodată în convocator s-a făcut menţiunea că documentele referitoare la ordinea de zi sunt puse la dispoziţia acţionarilor, la sediul societăţii.
Procedând astfel, pârâta a respectat dispoziţiile art. 117 alin. (8) din Legea nr. 31/1991, iar acţionarii nu au fost luaţi prin surprindere cu propunerea de modificare a actului constitutiv, aşa cum se susţine în recurs.
Nici critica privind neînştiinţarea C.N.V.M., cu privire la organizarea A.G.E.A. nu este întemeiată pentru că la 25 februarie 2003 bursa electronică R.A.S.D.A.Q. a fost înştiinţată, drept dovadă că de a doua zi aceasta a suspendat tranzacţionarea acţiunilor pârâtei.
De asemeni este neîntemeiat şi motivul privind obligativitatea reevaluării imobilizărilor, anterior operaţiunii de majorare de capital.
Pârâta este o societate comercială deţinută public, iar operaţiunea de majorare a capitalului social, aprobată de acţionari la data de 26 februarie 2003 este o operaţiune specială căreia îi sunt aplicabile prevederile OG nr. 25/2002, aprobată prin Legea nr. 506/2002, privind unele măsuri de urmărire a executării obligaţiilor asumate prin contractele de privatizare ale societăţilor comerciale.
Conform acestui act normativ majorarea capitalului social a avut loc prin aportul în numerar, suma fiind virată în cont bancar de acţionarul majoritar F.R.D.S., prin emiterea unui număr de 324.000 acţiuni, cu o valoare nominală de 25.000 lei fiecare.
În cazul de faţă, nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 116 pct. 3 din Legea nr. 525/2002, pentru aprobarea OUG nr. 28/2002, care prevăd că societăţile deţinute public nu pot majora capitalul social prin noi aporturi înainte de actualizarea imobilizărilor aflate în patrimoniul lor, pentru că în art. 47 din acest act normativ sunt exceptate operaţiunile de majorare a capitalului social efectuate, conform OG nr. 25/2002.
În fine nici ultima critică, cea privind nedovedirea realizării obligaţiilor investiţionale de către pârâtă cu un certificat emis de cenzorii societăţii sau o firmă specializată de audit nu este întemeiată.
Cu raportul de audit întocmit de SC F.D.T.R. SRL, s-a făcut dovada că obligaţia investiţională în domeniul mediului a fost corect înregistrată în situaţiile financiare ale societăţii, în conformitate cu Legea nr. 82/1992 şi O.M.F. nr. 1784/2003.
Că într-adevăr, acţionarul majoritar F.R.D.S. a îndeplinit obligaţiile investiţionale prevăzute în contractul de vânzare cumpărare acţiuni din 11 mai 1998 la SC Z. SA Târgu-Mureş, confirmă şi A.P.A.P.S. prin adresa nr. 3347 din 11 septembrie 2003.
Faţă de cele ce preced, Înalta Curte constatând legalitatea deciziei atacate va respinge ambele recursuri ca nefondate, conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de S.I.F. T. SA Braşov, declarat împotriva deciziei nr. 39/ A din 2 martie 2004 a Curţii de Apel Târgu-Mureş, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 15 martie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1763/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1789/2005. Comercial → |
|---|
