ICCJ. Decizia nr. 1927/2005. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.1927/2005
Dosar nr. 10487/2004
Şedinţa publică din 18 martie 2005
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 1 septembrie 2004, reclamantul C.G. a solicitat ca în contradictoriu cu pârâta SC S.F. SA cu sediul în Satu Mare şi A.V.A.S. (fost A.V.A.B.) cu sediul în Bucureşti să se dispună pe calea ordonanţei preşedinţiale suspendarea procesului de vânzare de acţiuni deţinute de pârâtul de ordinul 2 la pârâta de ordinul 1 până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a dosarului nr. 578/2004 al Curţii de Apel Oradea, având ca obiect anularea hotărârii A.G.A. de majorare a capitalului social.
Curtea de Apel Oradea, secţia comercială şi contencios administrativ, prin sentinţa nr. 26 din 27 septembrie 2004 a declinat competenţa soluţionării cererii de ordonanţă preşedinţială în favoarea Tribunalului Satu Mare, secţia comercială.
S-a reţinut că în raport de obiectul litigiului, de dispoziţiile art. 2 pct. 1 lit. a) C. proc. civ. şi art. 581 alin. (2) C. proc. civ., competenţa materială în primă instanţă revine tribunalului.
Sub aspectul competenţei teritoriale, faţă de dispoziţiile art. 15 C. proc. civ., s-a reţinut că Tribunalul Satu Mare, pe a cărui rază teritorială se află sediul principal al societăţii este competent în soluţionarea litigiului de faţă.
Împotriva acestei sentinţe A.V.A.S. cu sediul în Bucureşti a declarat recurs, în temeiul art. 304 pct. 3 C. proc. civ. şi a susţinut că este nelegală şi netemeinică.
A arătat recurenta că cererea formulată de reclamant în condiţiile art. 581 C. proc. civ., vizează suspendarea privatizării privită ca fondul dreptului şi nu suspendarea executării vreunei sentinţe, sau suspendarea executării unei hotărâri A.G.A.
Că instanţa competentă să soluţioneze fondul dreptului este Tribunalul Bucureşti, secţia comercială, fiind aplicabile dispoziţiile art. 2 pct. 1 lit. a) şi art. 5 C. proc. civ., coroborate cu art. 40 alin. (1) din Legea nr. 137/2002 modificată.
S-a susţinut că litigiul vizează suspendarea procesului de privatizare la SC S.F. SA, act prevăzut de legea nr. 137/2002, iar procesul de privatizare se desfăşoară la sediul A.V.A.S., deci Tribunalul Bucureşti, secţia comercială este competent că judece cererea de ordonanţă preşedinţială şi nu Tribunalul Satu Mare.
Recursul nu este fondat.
Referitor la competenţa materială în soluţionarea litigiului, în raport de obiectul acestuia în mod corect s-a reţinut că are natură comercială nepatrimonială şi faţă de dispoziţiile art. 2 pct. 1 lit. a) C. proc. civ., tribunalul este instanţa competentă.
În ceea ce priveşte competenţa teritorială, în judecarea cauzei de faţă, aceasta aparţine Tribunalului Satu Mare, faţă de dispoziţiile art. 15 C. proc. civ. care prevăd o competenţă teritorială exclusiv a instanţei locului unde societatea îşi are sediul principal.
Susţinerea recurentei că Tribunalul Bucureşti, secţia comercială este competent să judece cererea întrucât aceasta vizează suspendarea procesului de privatizare la SC S.F. SA ce se desfăşoară la sediul A.V.A.S. va fi înlăturată, întrucât nu are temei legal.
Pentru toate aceste considerente, urmează ca în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., să se respingă ca nefondat recursul declarat de pârâtă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta A.V.A.S. Bucureşti, împotriva sentinţei civile nr. 26 din 27 septembrie 2004 a Curţii de Apel Oradea, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 18 martie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1914/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2034/2005. Comercial → |
|---|
