ICCJ. Decizia nr. 2031/2005. Comercial
| Comentarii |
|
Prin acțiunea formulată reclamanta SC P. SRL Ploiești a chemat în judecată pe pârâta SC M.N.P. SRL Ploiești, pentru a fi obligată la plata sumei de 373.545.234 lei, reprezentând contravaloare lucrări la care să se calculeze dobânda legală și sumele fie reactualizate la data plății, în raport de indicele de inflație.
A solicitat și înființarea unei popriri asigurătorii, cerere la care, ulterior, a renunțat.
Prin sentința civilă nr. 2971 din 25 septembrie 2003, Tribunalul Prahova a admis acțiunea cu precizările ulterioare prin care reclamanta și-a restrâns cuantumul pretențiilor și a obligat pârâta la plata sumei de 134.871.794 lei, reprezentând rest actualizare debit, conform raportului de expertiză contabilă întocmit de expert Ș.T., 44.845.234 lei contravaloare lucrări executate și reactualizate și la 25.843.681 lei cheltuieli de judecată.
Prin decizia civilă nr. 30 din 19 ianuarie 2004, Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ, a admis apelul formulat de pârâta SC M.N.P. SRL Ploiești și a schimbat în parte sentința instanței de fond în sensul că a înlăturat obligația de plată a sumei de 134.871.794 lei, reprezentând rest actualizat debit și a redus obligația de plată privind contravaloarea lucrărilor executate la suma de 6.114.299 lei la care se adaugă dobânda legală de la data introducerii acțiunii și până la plata efectivă cât și cuantumul cheltuielilor de judecată la 774.143 lei.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a avut în vedere plățile efectuate pe baza facturilor emise în timpul executării lucrărilor de construcții așa cum au fost expertizate de expert tehnic M.I. și recunoașterea intimatei reclamante cu privire la realitatea acestor lucrări și debitul datorat, fiind astfel lipsit de relevanță juridică procesul verbal din 7 mai 2003.
în privința dobânzii calculate, Curtea de Apel a făcut o analiză critică a expertizei contabile, reținând că nu s-a ținut cont de data emiterii facturii, data scadenței și data achitării fiecărei facturi, situațiile de lucrări avute în vedere de expert neconstituind obligație de plată pentru beneficiari decât în măsura în care după încuviințarea acestora se emite factură, potrivit legii contabilității.
împotriva acestei din urmă hotărâri, pârâta a formulat recurs susținând, în esență, că este netemeinică fiind părtinitoare, că prin analizarea greșită a tuturor probelor administrate s-a tras o concluzie eronată asupra sumelor datorate și neachitate, în realitate, potrivit expertizei tehnice și a facturilor achitate ne mai existând nici o sumă de plată.
Recursul nu a fost motivat în drept.
înalta Curte de Casație și Justiție a invocat din oficiu excepția de nulitate a recursului, potrivit art. 306 C. proc. civ.
Casarea sau modificarea unei hotărâri se poate cere pentru motivele prevăzute expres și limitativ prevăzute de art. 304 C. proc. civ., art. 306 C. proc. civ., prevăzând că dacă cererea de recurs nu este motivată, în conformitate cu art. 3021C. proc. civ., care prevede obligativitatea indicării și dezvoltării separate a fiecărui motiv de recurs, atunci recursul este nul, dacă dezvoltarea acestora nu face totuși posibilă încadrarea într-unul din motivele, prevăzute de art. 304 C. proc. civ.
în cauză, recurenta pârâtă nu a motivat în drept recursul, iar potrivit art. 306 alin. (3) C. proc. civ., acesta nu poate fi încadrat în nici unul din motivele prevăzute de art. 304 pct. 1 - 10 C. proc. civ., recurenta pârâtă criticând soluția pentru modul cum au fost interpretate probele, motiv pentru care se încadrează în art. 304 pct. 11 C. proc. civ., care a fost abrogat prin O.U.G. nr. 138/2000 de modificare a codului de procedură civilă.
Așa fiind, neregularitatea cererii de recurs a fost sancționată cu nulitatea acesteia, criticile privind netemeinicia hotărârii pentru motivele invocate, neputând face obiectul controlului judiciar în cadrul recursului, care a fost o cale extraordinară de atac.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2036/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2049/2005. Comercial → |
|---|
