ICCJ. Decizia nr. 2037/2005. Comercial
| Comentarii |
|
Prin cererea adresată Judecătoriei Vatra Dornei reclamanta C.F.R. M. SA București, sucursala Cluj a chemat în judecată pârâta SC L.H. SRL solicitând ca aceasta să fie obligată să-i plătească suma de 9.534.769 lei, cu titlu de preț și penalități precum și suma de 814.782 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Judecătoria Vatra Dornei, prin sentința civilă nr. 269, pronunțată la data de 8 martie 2004 a respins, ca fiind prematur introdusă, acțiunea reclamantei.
Apelul declarat de reclamantă împotriva menționatei hotărâri a fost respins, ca tardiv de secția comercială și de contencios administrativ a Curții de Apel Suceava prin sentința nr. 123 pronunțată la data de 10 iunie 2004.
împotriva deciziei pronunțată în apel a formulat recurs apelanta reclamantă, criticând-o pentru nelegalitate.
Este de observat că, în speță calea de atac prevăzută de lege a fi exercitată împotriva sentinței tribunalului este recurs conform art. 2821C. proc. civ., față de valoarea obligației de plată dedusă judecății, situată sub limita prevăzută de acest text legal, în redactarea în vigoare la data pronunțării hotărârii.
Așa fiind se constată că instanța de apel judecând apelul în cauză a încălcat principiul legalității căilor de atac și deopotrivă competența materială de a statua ca instanță de control judiciar, întrucât potrivit art. 299 alin. (2), astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 58/2003, această competență revenea, la acea dată, înaltei Curți de Casație și Justiție.
în considerarea evocatelor dispoziții legale și obiectului cererii dedusă judecății, care excede sferei pricinilor date în competența curții de apel ca instanță de apel, Curtea constată întemeiate motivele de recurs de ordine publică invocate din oficiu, în aplicarea art. 306 alin. (2) C. proc. civ., aspect ce face de prisos examinarea criticilor formulate de recurentă prin cererea sa de recurs vizând fondul cauzei, astfel că în considerarea acestora și în temeiul art. 304 pct. 3 și pct. 9 C. proc. civ., raportat la art. 312 alin. (1) teza 1 alin. (2), alin. (6) și art. 313 C. proc. civ., a casat decizia atacată și a trimis cauza spre a soluționa calea de atac exercitată împotriva evocatei sentințe cu respectarea art. 2821și art. 299 alin. (1) C. proc. civ., astfel cum au fost modificate, instanței competente, respectiv Tribunalului Suceava văzând și dispozițiile Legii nr. 195/2004 referitoare la competența de a soluționa recursul declarat împotriva hotărârilor date fără drept de apel potrivit legii de la data pronunțării lor.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2164/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2144/2005. Comercial → |
|---|
