ICCJ. Decizia nr. 2265/2005. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2265/2005
Dosar nr. 9627/2004
Şedinţa publică din 31 martie 2005
Asupra recursului de faţă.
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La cererea creditoarei SC G. SA Franţa, Judecătoria Buftea a încuviinţat executarea silită imobiliară a sentinţei nr. 5540 din 29 iunie 2001 a Tribunalului Bucureşti, secţia comercială, reţinând că prin încheierea din camera de consiliu din 8 martie 2004 sunt îndeplinite toate condiţiile cerute de art. 375 pct. 1 C. proc. civ., creanţa creditoarei fiind lichidă şi exigibilă.
Împotriva acestei încheieri, debitoarea SC M. SA Bucureşti a formulat apel, care a fost respins de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, prin Decizia nr. 276 din 4 iunie 2004.
Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea a reţinut că, în cauză nu operează perimarea, prevăzută de art. 248 alin. (3) C. proc. civ., ci sunt aplicabile dispoziţiile art. 371 indice 5 lit. b) C. proc. civ. şi art. 371 indice 6 alin. (1) C. proc. civ., astfel că nu se pune în discuţie perimarea ci prescripţia dreptului de a cere executarea silită, care nu operează însă, în cauză. A reţinut instanţa de apel că ceea ce se perimă este executarea începută şi nefinalizată cu excepţia dispoziţiilor art. 3716 C. proc. civ. şi nu dreptul de a cere executarea silită a debitorului în termenul legal de prescripţie a titlului executor, drept pe care creditoarea şi l-a exercitat în condiţiile legii şi în termenul legal de prescripţie.
Împotriva acestei decizii, debitoarea SC M. SA Bucureşti a declarat recurs, invocând art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susţinând că instanţa de judecată a reţinut în mod greşit ca având incidenţă în cauză art. 371 indice 5 lit. b) C. proc. civ., deoarece la data de 16 iunie 2003 debitoarea a achitat creditoarei suma de 63.702.971 lei şi că până la 11 februarie 2004, când creditoarea a făcut o nouă notificare şi a somat-o pe debitoare să plătească diferenţa de 10.565 dolari S.U.A., aceasta nu a mai făcut nici un act procesual sau procedural pentru recuperarea debitului, astfel că trecând mai mult de 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act de executare, executarea s-a perimat.
Recursul este nefondat.
Conform art. 3715 lit. b) executarea silită încetează dacă nu mai poate fi continuată din cauza lipsei de bunuri urmăribile, ori a imposibilităţii de valorificare a unor astfel de bunuri. Potrivit art. 3716 în cazul prevăzut de art. 3715 lit. b) executarea silită poate fi reluată la cererea creditorului, înăuntrul termenului de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită.
În speţă a fost începută executarea silită a sentinţei nr. 5540 din 29 iunie 2001, aceasta fiind executată parţial prin poprire pentru suma de 63.702.971 lei, executarea încetând din cauza lipsei disponibilului din contul creditoarei.
La momentul la care creditoarea a indicat bunuri imobiliare ale debitoarei asupra cărora urma să opereze executarea în interiorul termenului general de prescripţie, aceasta a cerut reluarea executării silite, prin formularea cererii de încuviinţare a executării silite a deciziei menţionate, conformându-se astfel dispoziţiilor art. 3716 coroborat cu art. 3731 C. proc. civ.
Prin urmare, se constată că legal a procedat creditoarea, solicitând încuviinţarea executării silite, în interiorul termenului general de prescripţie cu respectarea dispoziţiilor art. 3716 C. proc. civ., în condiţiile în care nu sunt aplicabile prevederile referitoare la perimare, singura condiţie cerută de aceste dispoziţii fiind exercitarea executării silite în termenul de prescripţie.
Faţă de aceste considerente Decizia atacată se constată a fi la adăpost de orice critică, recursul urmând a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de SC M. SA Bucureşti, împotriva deciziei comerciale nr. 276 din 4 iunie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 31 martie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2256/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2270/2005. Comercial → |
|---|
