ICCJ. Decizia nr. 2295/2005. Comercial
| Comentarii |
|
Prin cererea adresată R.C. Vâlcea petenta S.M., a solicitat înscrierea calității sale de acționar la SC L.I. SA Vâlcea (în prezent SC B.G. SRL Vâlcea) iar în ipoteza în care s-a realizat divizarea societății, să se constate nulitatea ei.
Prin încheierea nr. 5913 din 15 martie 2004, judecătorul delegat la O.R.C. de pe lângă Tribunalul Vâlcea, a declinat competența de soluționare a cererii la Tribunalul Vâlcea, secția comercială.
Prin sentința nr. 701/ C din 15 iunie 2004 Tribunalul Vâlcea, secția comercială, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive formulată de O.R.C. de pe lângă Tribunalul Vâlcea și a respins cererea formulată de S.M. în contradictoriu cu această parte.
Totodată a fost respinsă cererea petentei referitoare la constatarea nulității divizării SC L.I. SA Vâlcea (în prezent SC B.G. SRL Vâlcea).
împotriva acestei sentințe a formulat apel petenta S.M., iar prin decizia nr. 224/A/C din 22 septembrie 2004, Curtea de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ, a admis apelul, a anulat sentința tribunalului și a trimis cauza spre competentă soluționare judecătorului delegat al O.R.C. Vâlcea.
Cu actul înregistrat la 20 octombrie 2004 SC B.G. SRL Vâlcea, a formulat motive de recurs împotriva acestei decizii, în conformitate cu prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susținând că procesul a fost soluționat în lipsa sa deși ceruse copie de pe motivele de apel pentru pregătirea apărării.
Recursul intimatei este nefondat.
Din actele dosarului curții de apel rezultă că la 15 septembrie 2004, intimata SC B.G. SRL Vâlcea, a solicitat instanței un exemplar de pe motivele de apel pentru formularea întâmpinării, fără să solicite în mod expres amânarea cauzei în acest scop.
Cu toate acestea, invocând dispozițiile art. 156 alin. (2) C. proc. civ., curtea de apel a luat act de cererea intimatei și a amânat pronunțarea o săptămână, hotărârea fiind dată la 22 septembrie 2004.
în aceste condiții nu se poate reține încălcarea dreptului la apărare al recurentei, textul art. 156 C. proc. civ., fiind respectat de instanța de apel, societatea având posibilitatea de a formula eventuale apărări înăuntrul termenului de pronunțare, ceea ce nu a făcut.
Pentru aceste considerente, recursul pârâtei va fi respins ca nefondat, conform art. 312 C. proc. civ.
La termenul de judecată a recursului intimata petentă a solicitat obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată dar nu a depus dovezi în acest sens, cererea sa fiind respinsă, ca nedovedită.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2282/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2301/2005. Comercial → |
|---|
