ICCJ. Decizia nr. 2323/2005. Comercial
| Comentarii |
|
Prin cererea formulată la 19 aprilie 2003 de SC D.M. SRL Comuna Butimanu, cerere reconvențională și disjunsă de această instanță prin sentința nr. 1387 din 16 iunie 2003, s-a cerut obligarea F.R.M. la restituirea sumei de 2.500 dolari S.U.A., deținută fără temei, la plata sumei de 24.627.292 lei, dobânzi legale, cu cheltuieli de arbitrare.
Tribunalul Dâmbovița, secția comercială și contencios administrativ, prin sentința nr. 2504 din 17 noiembrie 2003 a respins acțiunea.
S-a reținut, în pronunțarea acestei hotărâri, că, în cursul soluționării cauzei, între părți a intervenit convenția din 16 august 2001, prin care pârâta F.R.M., confirmă primirea de la reclamanta SC D.M. SRL a sumei de 2500 dolari S.U.A., drept avans pentru vânzarea barajului de acumulare proprietatea pârâtei, iar pentru ipoteza în care vânzarea nu se va realiza, suma să fie considerată chirie pentru același obiectiv, pe o perioadă ce se va stabili ulterior.
Conform convenției, pârâta proprietara barajului a notificat-o pe reclamantă prin telegrama din 27 decembrie 2002, că suma de 2500 dolari S.U.A., se va considera chirie pentru anii 2001 și 2002 pentru folosirea instalațiilor hidrotehnice.
Ca urmare, instanța de fond a reținut ca neîntemeiată cererea reclamantei pentru restituirea sumei menționate.
Apelul declarat de reclamanta SC D.M. SRL, a fost respins ca nefondat de Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și contencios administrativ, prin decizia nr. 189 din 2 martie 2004.
în esență, instanța de apel a reținut că suma de 2.500 dolari S.U.A., reprezintă chiria datorată de reclamantă astfel că cererea pentru restituire nu-și are temei.
împotriva deciziei menționate, reclamanta a declarat recurs, în temeiul art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., susținând că este netemeinică și nelegală, întrucât:
- greșit s-a reținut că suma de 2500 dolari S.U.A., reprezintă chirie pentru 2001-2002, întrucât conform convenției din 16 august 2001, destinația subsidiară de chirie urma să fie precizată pe o perioadă ce va fi stabilită ulterior;
- nu s-a dovedit un debit restant, chiria pentru exploatarea piscicolă, barajul de acumulare în discuție, fiind achitată după cum s-a reținut într-un alt dosar, având ca obiect cererea de anularea contractului de închiriere, respinsă de instanță (Tribunalul Dâmbovița, sentința nr. 351 din 7 martie 2002).
- chiria nu se datorează integral intimatei, întrucât 80% revine C.L. Butimanu.
Recursul este nefondat și urmează să fie respins pentru următoarele motive:
Este necontestat faptul că reclamanta SC D.M. SRL folosește, în temeiul unui contract de închiriere din 1995, exploatarea piscicolă din lacul de 23 ha. luciu de apă, pentru cultură piscicolă și baraj.
Pârâtele au negociat vânzarea-cumpărarea imobilului "Baraj de acumulare" și s-a plătit cu chitanța din 16 august 2001, avansul de 2500 dolari S.U.A., cu clauza că, în cazul în care vânzarea nu se va efectua, suma va constitui chirie.
Este adevărat că părțile nu au stabilit la acea dată, ce perioadă acoperă această chirie, dar, ulterior, F.R.M., cu telegrama din 27 decembrie 2002, i-a comunicat recurentei că se impută asupra anilor 2001 și 2002, iar recurenta nu s-a opus și nu a făcut altă propunere.
Nu s-a făcut dovada de către recurenta reclamantă că s-a convenit altă chirie pentru exploatarea piscicolă și că a fost achitată.
Invocarea reținerilor privind plata chiriei, din alt dosar, nu poate fi primită, întrucât privește altă perioadă ori, recurenta avea obligația dovedirii plății chiriei ulterior tranzacției din 16 august 2001. De asemenea, refuzul plății pe motiv că intimata nu este îndreptățită la întreaga chirie, ci și C.L. Butimanu, este fără temei, desocotirea între deținătorii exploatării piscicole, fiind de atributul acestora.
Ca urmare, respingerea acțiunii pentru restituirea sumei de 2500 dolari S.U.A. este întemeiată, reținerea acestei sume drept chirie, fiind conformă tranzacției părților.
Hotărârea atacată fiind temeinică și legală, recursul a fost respins, ca nefondat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2324/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2322/2005. Comercial → |
|---|
