ICCJ. Decizia nr. 246/2005. Comercial
| Comentarii |
|
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Brăila, reclamanta SC I.M.B. SA, societate în faliment, reprezentată prin lichidator judiciar SC S.Q. SRL Bacău a solicitat în contradictoriu cu pârâta SC M.S. SRL Brăila, pe cale de ordonanță președințială să se dispună suspendarea provizorie a executării sentinței civile nr. 331/2003, până la judecarea cererii de suspendare a executării hotărârii de către instanța de recurs.
Tribunalul Brăila, prin sentința nr. 1756/2003, a admis cererea așa cum a fost formulată, dispunându-se și restituirea cauțiunii de 50 milioane lei de către reclamantă.
Recursul declarat de pârâta SC M.S. SRL Brăila împotriva sentinței nr. 1756/2003 a fost soluționat de înalta Curte de Casație și Justiție, care prin decizia nr. 1368 din 21 mai 2004 a anulat recursul reclamantei în conformitate cu prevederile art. 308 alin. (4) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin art. 11 din O.U.G. nr. 58/2003.
în concret, în considerentele deciziei s-a reținut că recursul declarat în cauză nu cuprinde indicarea codului unic de înregistrare, a contului bancar și fiscal, cerințe care sunt imperios impuse de prevederile art. 3021pct. 1 C. proc. civ.
împotriva deciziei nr. 1368/2004 pronunțată la 21 mai 2004, pârâta SC M.S. SRL Brăila a formulat contestație în anulare prin care a invocat prevederile art. 318 alin. (1) teza I C. proc. civ., în argumentarea căreia a susținut că numai datorită unei greșeli materiale, secția comercială a înaltei Curți de Casație și Justiție a anulat recursul, fără să observe că la data de 21 mai 2004 erau în vigoare dispozițiile O.U.G. nr. 58/2003, în care nu era prevăzută nici o sancțiune în legătură cu lipsa unor mențiuni din cererea de recurs. Aceste sancțiuni, a mai susținut contestatoarea, au fost introduse la 25 mai 2004, la 4 zile după ce înalta Curte de Casație și Justiție a anulat recursul.
în consecință, s-a solicitat anularea deciziei atacată cu contestație în anulare și judecând recursul, sentința pronunțată de tribunal în primă instanță, să fie casată, iar în fond, să se respingă cererea reclamantei.
înalta Curte a luat în examinare excepția inadmisibilității contestației în anulare și a reținut:
Potrivit art. 317 alin. (1), raportat la art. 318 alin. (1) C. proc. civ., pot fi atacate cu contestație în anulare hotărârile irevocabile, atunci când dezlegarea dată de instanță este rezultatul unei greșeli materiale.
Prima cerință pentru promovarea căii de atac extraordinare a contestației în anulare, este ca hotărârea atacată să fie irevocabilă, iar a doua condiție, este ca împotriva hotărârii să fie admisă de lege calea de atac menționată.
întrucât O.U.G. nr. 58/2003 a instituit o procedură specială în urma căreia deciziile pronunțate în aplicarea art. 308 alin. (4) nu erau supuse nici unei căi de atac, ordinară sau extraordinară, contestația în anulare, formulată de pârâta SC M.S. SRL Brăila va fi respinsă ca inadmisibilă.
în acest sens, sunt de observat și dispozițiile art. 129 din Constituție, prin care se stipulează că împotriva hotărârilor judecătorești pot fi exercitate căile de atac "în condițiile legii", cu alte cuvinte numai acele căi de atac admise de lege.
în cazul de față, pe lângă faptul că O.U.G. nr. 58/2003 nu a stabilit că deciziile pronunțate în procedura special instituită sunt irevocabile, situație în care se putea pune problema promovării căii de atac extraordinare a contestației în anulare, a declarat expres că aceste decizii nu sunt supuse nici unei căi de atac.
Prin urmare, față de cele ce preced, contestația în anulare a fost respinsă ca inadmisibilă.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2480/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2414/2005. Comercial → |
|---|
