ICCJ. Decizia nr. 2626/2005. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2626/2005
Dosar nr. 11107/2004
Şedinţa publică din 15 aprilie 2005
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 6 ianuarie 2004, reclamanta S.N.P. P., sucursala Mehedinţi, a solicitat obligarea pârâtelor C.F.R. M. Timişoara şi SC P. SA la plata sumelor de 10.950.317 lei contravaloarea cantităţii de 350 kg benzină şi respectiv 169.516 lei taxe de transport aferente acestei cantităţi.
Judecătoria Ploieşti, prin sentinţa civilă nr. 2658 din 26 martie 2004, a respins acţiunea reclamantei.
Prin Decizia 730 din 19 octombrie 2004 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ, s-a admis apelul declarat de reclamantă împotriva hotărârii instanţei de fond ce a fost schimbată în parte, în sensul că s-a admis acţiunea reclamantei şi pârâta C.F.R. M., regionala Timişoara, a fost obligată la plata sumei de 10.950.317 lei contravaloare marfă şi la 930.000 lei cheltuieli de judecată la instanţa de fond; s-au menţinut restul dispoziţiilor sentinţei şi intimata, cărăuş, a fost obligată la 475.000 lei cheltuieli de judecată în apel.
Împotriva acestei decizii C.F.R. M. SA, sucursala Timişoara a declarat recurs în temeiul art. 304 pct. 9 şi 10 C. proc. civ. şi a susţinut că este nelegală şi netemeinică.
La termenul de azi, instanţa din oficiu a invocat excepţia de necompetenţă a acesteia în soluţionarea recursului având în vedere dispoziţiile art. 2821 C. proc. civ., ale Legii nr. 195/2004.
Potrivit acestui text de lege în vigoare la data pronunţării sentinţei judecătoriei, 26 martie 2004 şi care nu a fost modificat prin OUG nr. 58/2003, nu sunt supuse apelului hotărârile judecătoreşti date în primă instanţă în litigiile al căror obiect au o valoare de până la 200 milioane lei inclusiv şi numai recursului.
În raport de aceste dispoziţii legale şi de data la care s-a declarat apelul împotriva hotărârii instanţei de fond (24 mai 2004), curtea de apel trebuia să califice calea de atac drept recurs, aşa cum de altfel şi-a intitulat cererea şi pârâta C.F.R. M., regionala Timişoara.
Aşa fiind, având în vedere dispoziţiile art. 312 alin. (6) C. proc. civ., urmează a se admite excepţia de necompetenţă materială, a se admite recursul declarat de pârâtă, se va casa Decizia atacată şi se va trimite cauza la Tribunalul Prahova, pentru soluţionarea apelului reclamantei, ca recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite excepţia de necompetenţă materială.
Admite recursul declarat de pârâta C.F.R. M. SA, sucursala Timişoara, împotriva deciziei nr. 730 din 19 octombrie 2004 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ; casează Decizia şi trimite cauza la Tribunalul Prahova pentru soluţionarea apelului reclamantei, ca recurs.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 15 aprilie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2625/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2636/2005. Comercial → |
|---|
