ICCJ. Decizia nr. 2636/2005. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2636/2005
Dosar nr. 11282/2004
Şedinţa publică din 15 aprilie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 30 martie 2004, reclamanta S.N.P. P. SA Bucureşti, sucursala Bihor, a chemat în judecată C.F.R. M., agenţia teritorială Cluj, SC P. SA Ploieşti şi S.N.P. P. SA, sucursala Piteşti şi a solicitat obligarea pârâtei ce va fi găsită în culpă la plata sumei de 135.789.292 lei, reprezentând contravaloarea a 6050 kg. motorină, cu cheltuieli de judecată.
Judecătoria Ploieşti, prin sentinţa civilă nr. 4293 din 19 mai 2004, a admis în parte acţiunea, a obligat pârâta S.N.P. P. SA Bucureşti, sucursala Piteşti, la plata sumei de 135.789.292 lei despăgubiri reprezentând contravaloarea a 6050 kg. motorină şi la 8.932.358 lei cheltuieli de judecată şi a respins acţiunea faţă de celelalte două pârâte.
Prin Decizia nr. 746 din 22 octombrie 2004 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ, s-a admis apelul formulat de pârâta S.N.P. P. SA Bucureşti, sucursala Piteşti, împotriva sentinţei judecătoriei ce a fost schimbată în parte şi pe fond s-a admis acţiunea reclamantei faţă de pârâta C.F.R. M., sucursala Cluj, care a fost obligată către reclamantă la plata sumei de 135.789.292 lei despăgubiri şi la 8.932.358 lei cheltuieli de judecată; s-a respins acţiunea faţă de apelanta-pârâtă ca inadmisibilă, s-au menţinut restul dispoziţiilor sentinţei, cu obligarea cărăuşului la 4.516.179 lei cheltuieli de judecată în apel.
Împotriva acestei decizii pârâta C.F.R. M. SA, sucursala Cluj a declarat recurs şi a susţinut că este nelegală şi netemeinică.
La termenul de azi, instanţa din oficiu a invocat excepţia de necompetenţă a acesteia în soluţionarea recursului având în vedere dispoziţiile art. 2821 C. proc. civ. şi ale legii nr. 195/2004.
Potrivit acestui text de lege în vigoare la data pronunţării sentinţei judecătoriei, 19 mai 2004 şi care nu a fost modificat prin OG nr. 58/2003, nu sunt supuse apelului hotărârile judecătoreşti date în primă instanţă în litigiile al căror obiect au o valoare de până la 200 milioane lei inclusiv, şi numai recursului.
Ulterior, această ordonanţă a fost aprobată prin legea nr. 195/2004, care a modificat acest articol în ceea ce priveşte valoarea litigiilor de până la un miliard lei inclusiv, care nu sunt supuse decât căii de atac a recursului.
Pe de altă parte, prin acelaşi act normativ s-a prevăzut la art. II alin. (1) că recursurile, împotriva hotărârilor date fără drept de apel aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se trimit spre judecată instanţelor imediat superioare celor care au pronunţat hotărârea în primă instanţă.
În raport de aceste dispoziţii legale şi de data la care s-a declarat apelul, împotriva hotărârii instanţei de fond (12 iulie 2004), Curtea de Apel trebuia să califice calea de atac drept recurs, şi să o soluţioneze ca atare.
Aşa fiind, având în vedere dispoziţiile art. 312 alin. (6) C. proc. civ., urmează a se admite excepţia de necompetenţă materială, a se admite recursul declarat de pârâta C.F.R. M. SA Bucureşti, sucursala Cluj, se va casa Decizia atacată şi se va trimite cauza la Tribunalul Prahova pentru soluţionarea apelului pârâtei, ca recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite excepţia de necompetenţă materială.
Admite recursul declarat de pârâta C.F.R. M. SA, sucursala Cluj, împotriva deciziei nr. 746 din 22 octombrie 2004 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ; casează Decizia şi trimite cauza la Tribunalul Prahova pentru soluţionarea apelului pârâtei, ca recurs.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 15 aprilie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2626/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2655/2005. Comercial → |
|---|
