ICCJ. Decizia nr. 2667/2005. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.2667/2005
Dosar nr. 10954/2004
Şedinţa publică din 21 aprilie 2005
Deliberând asupra recursului de faţă:
Reclamantul D.R.F. a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâţii SC C.B. SA, SC C. SA, C.E., D.M., S.M., să se constate nulitatea absolută parţială a hotărârii din 29 martie 2004 a A.G.A., cu privire la punctele 5 şi 6 prin care s-a stabilit componenţa C.A. şi a C.C.
Motivându-şi acţiunea, reclamantul arată că adunarea generală a fost convocată legal cu 15 zile înainte însă pe ordinea de zi menţionată explicit în convocare nu erau cuprinse şi punctele privind stabilirea C.A. şi a C.C. însă, în adunarea generală s-a făcut propunerea ca şi aceste puncte să fie analizate şi propunerea a fost votată deşi o parte din acţionari s-au opus.
Tribunalul Prahova, prin sentinţa civilă nr. 1305 din 26 mai 2004 a respins excepţia prematurităţii şi a admis acţiunea constatând nulitatea absolută parţială a hotărârii A.G.A. din 29 martie 2004 a SC C.B. SA.
Punctele 5 şi 6, prin care au fost stabilite competenţa C.A. şi a comisiei de cenzori au fost anulate.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut că excepţia prematurităţii introducerii acţiunii nu este întemeiată, întrucât termenul de 15 zile de la publicarea în M. Of. este stabilit pentru securitatea creditului pe când acţionarii pot introduce acţiunea în anulare chiar înainte de publicarea ei în M. Of., dacă a luat la cunoştinţă de conţinutul hotărârii.
Pe fond s-a apreciat că, potrivit art. 111 alin. (2) din Legea 31/1990 A.G.A. poate discuta şi hotărâri şi asupra altor probleme decât cele publicate în ordinea de zi, cu condiţia ca asemenea probleme să rezulte din desfăşurarea dezbaterilor şi să nu reprezinte un mod de eludare a condiţiei, prevăzute la art. 117 din Legea 31/1990.
Considerând că normele care reglementează conţinutul convocării sunt de ordine publică şi prin numirea C.A. şi a C.C. s-a modificat actul constitutiv, instanţa a constatat nulitatea absolută parţială a hotărârii privind cele două puncte de pe ordinea de zi, 5 şi 6.
S-a mai reţinut că a fost încălcată şi obligativitatea votului secret, prevăzut de art. 129 din Legea 31/1990 şi că nu poate fi considerată ca statutară, modificarea ordinii de zi conform art. 17 din actul constitutiv.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta SC C. SA Bucureşti, susţinând ca motive de nelegalitate şi netemeinicie privind: inadmisibilitatea acţiunii, deoarece reclamantul s-a abţinut de la vot; lipsa de interes, deoarece reclamantul a fost reales în funcţia de administrator; prematuritatea, întrucât acţiunea a fost înregistrată anterior publicării hotărârii A.G.A. în M. Of.; inadmisibilitatea, fiindcă măsurile de revocare şi numire a administratorilor nu pot fi atacate în justiţie.
Pe fond s-a motivat că a fost aplicată greşit legea, reţinându-se motive străine de natura pricinii, căci dispoziţiile legale invocate se referă numai la constituirea societăţii.
S-a mai susţinut şi că reclamantul nu putea ataca hotărârea de revocare din funcţia sa de administrator, acţiunea fiind promovată cu rea credinţă, împreună cu alţi acţionari minoritari.
Curtea de Apel Ploieşti, prin Decizia nr. 710 din 8 octombrie 2004 a respins ca nefondat apelul pârâtei reţinând următoarele:
Din conţinutul procesului verbal al şedinţei din data de 29 martie 2004, rezultă că reclamantul nu a fost de acord cu completarea ordinii de zi, astfel că excepţia inadmisibilităţii nu este întemeiată, fiind îndeplinite condiţiile art. 131 alin. (2) din Legea 31/1990.
Excepţia lipsei interesului reclamantului a fost respinsă ca nefondată apreciindu-se că acesta s-a adresat instanţei ca acţionar şi nu ca administrator.
Excepţia prematurităţii a fost respinsă cu această motivare ca a instanţei de fond, respectiv faptul că termenul de 15 zile de la publicarea hotărârii în M. Of. este reglementat în beneficiul acţionarilor, dar aceştia pot renunţa oricând la acest beneficiu.
Şi excepţia inadmisibilităţii acţiunii ca fiind promovată de reclamant ca administrator a fost respinsă apreciindu-se că acesta a acţionat nu ca administrator ci ca acţionar nemulţumit de completarea ordinii de zi.
Pe fond s-a reţinut că măsura completării ordinii de zi cu alte puncte care nu au fost publicate încalcă dispoziţiile imperative prevăzute de art. 117 alin. (3), (7) şi (8) din Legea 31/1990, cât şi statutul deoarece privea chiar modificarea actelor constitutive ale societăţii.
De asemenea au fost încălcate şi prevederile art. 129, art. 154 şi art. 161 din Legea 31/1990.
Instanţa de apel apreciază că dispoziţiile art. 17 alin. ultim din statut sunt ineficiente, ele privind doar măsuri ce vizează activitatea curentă dar în nici un caz modificarea actelor constitutive.
S-a mai reţinut că nu putea fi constatată nulitatea absolută a întregii hotărâri pentru că restul măsurilor adoptate nu au fost contestate.
Decizia a fost atacată cu recurs de către pârâta SC C. SA Bucureşti, pentru motive prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Se susţine că, potrivit art. 121 din Legea 31/1990 modificată, acţionarii reprezentând întreg capitalul social vor putea, dacă nici unul dintre ei nu se opune, să ţină o adunare generală şi să ia orice hotărâre de competenţa adunării, fără respectarea formalităţilor cerute pentru convocare.
Recurenta mai arată că în adunarea generală au fost prezenţi toţi acţionarii, iar din procesul verbal nu rezultă că vreun acţionar s-a opus ţinerii adunării generale din 29 martie 2004.
Această adunare generală, în care capitalul este prezent în procent de 100% poate lua orice hotărâre de competenţa adunării, fără respectarea formalităţilor.
Se mai arată că nu ne aflăm într-un caz de nulitate absolută, deoarece cazurile de acest gen sunt expres prevăzute de art. 124 alin. (5) sau art. 127 din Legea 31/1990 modificată.
În ceea ce priveşte art. 129 alin. (2) din Legea 31/1990, recurenta susţine că nerespectarea votului secret nu este sancţionată cu nulitatea absolută, deoarece legea nu prevede expres această sancţiune rezultând că interesul ocrotit nu este unul general, fapt ce ar atrage sancţiunea nulităţii absolute.
Recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Procesul verbal al A.G.A. din 29 martie 2004, consemnează într-adevăr prezenţa de 100 % a capitalului social, astfel că se regăseşte sub acest aspect, ipoteza reglementată de art. 121 din Legea 31/1990.
Cu privire la acordul sau opoziţia reclamantului referitoare la discutarea celor două puncte contestate prin acţiune, din acelaşi proces verbal rezultă că acesta şi-a opus punctul de vedere pe fondul problemelor amintind întinderea mandatului administratorilor şi legând nemenţionarea punctului privind noul C.A. de faptul că mandatele nu au expirat şi că trebuie făcută mai întâi revocarea acestor mandate.
Art. 121 din Legea 31/1990 foloseşte termenul de opoziţie la ţinerea adunării, iar formalităţile de convocare sunt o garanţie instituită în special pentru acţionarii care lipsind, nu-şi pot exprima punctul de vedere, pe când prezenţa tuturor acţionarilor atenuează cerinţa respectării formalităţilor.
De altfel reclamantul nici nu a votat expres împotrivă când adunarea a hotărât, deci nu poate susţine că s-a opus pe fond ci doar s-a abţinut.
Hotărârea cu privire la noul consiliu de administraţie a fost luată cu votul celorlalţi acţionari dar legea cere doar prezenţa de 100 % a capitalului dar nu şi votul de 100 %, pentru hotărârile luate, în condiţiile art. 121 din Legea 31/1990.
Referitor la votul direct folosit în locul celui secret prevăzut de art. 129 alin. (2) din Legea 31/1990, se apreciază că sancţiunea pentru nerespectarea acestui text este doar nulitatea relativă şi nu nulitatea absolută, aşa cum pretinde reclamantul.
De altfel interesul reclamantului pentru respectarea acurateţei formale apare contrazis de faptul că acesta a fost reconfirmat ca nou administrator.
Întrucât însăşi Legea 31/1990, în spiritul ei, în articolele menţionate, tinde să atenueze formalismul şi apelul la instanţă trebuie făcut în spiritul de a împiedica cât mai puţin desfăşurarea activităţii interne a societăţilor, astfel că nu se justifică anularea hotărârii acţionarilor luată în prezenţa capitalului social integral, chiar dacă aceştia au ignorat formalităţi privind convocarea sau modalitatea de vot.
Neaplicând dispoziţiile art. 121 din Legea 31/1990 instanţele au pronunţat hotărâri nelegale ce urmează a fi modificate, în sensul că se va admite apelul pârâtei şi se va respinge acţiunea reclamantului ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta SC C.B. SA Ploieşti.
Modifică Decizia nr. 710 din 8 octombrie 2004 a Curţii de Apel Ploieşti, în sensul că admite şi apelul pârâtei declarat împotriva sentinţei nr. 1305 din 26 mai 2004 a Tribunalului Prahova şi schimbă în tot sentinţa, în sensul că respinge acţiunea, ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 21 aprilie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2661/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2670/2005. Comercial → |
|---|
