ICCJ. Decizia nr. 2932/2005. Comercial

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA COMERCIALĂ

Decizia nr.2932/2005

Dosar nr. 9677/2004

Şedinţa publică din 18 mai 2005

Deliberând asupra recursului de faţă;

Reclamanta SC M. SA, a solicitat constatarea rezilierii de drept a contractului de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare din 4 mai 2000, încheiat cu pârâta SC N. SRL.

Acţiunea a fost înregistrată la Tribunalul Constanţa sub nr. 5265 din 25 iulie 2003.

Motivându-şi acţiunea, reclamanta arată că a încheiat cu pârâta contractul de leasing imobiliar cu clauză de vânzare din 4 mai 2000, cu privire la activul R.N.

În art. 11 din contract sunt prevăzute clauzele de reziliere de plin drept respectiv neplata preţului la termenele stabilite, neasigurarea activului la o societate de asigurări autorizată, neexecutarea obligaţiilor contractuale privind cheltuielile existente şi funcţionale. Se susţine că pârâta nu şi-a îndeplinit obligaţiile.

Tribunalul Constanţa, prin sentinţa civilă nr. 7662 din 21 octombrie 2003 a admis acţiunea în constatare, a constatat reziliat de drept contractul de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare din 4 mai 2000.

Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa de fond a reţinut că pârâta nu şi-a îndeplinit obligaţiile prevăzute de art. 11.1 din contractul părţilor şi nu şi-a făcut nici o apărare.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta SC N. SRL Constanţa, susţinând că a fost interpretat greşit art. 11.1 din contract ca reprezentând o clauză de reziliere de plin drept când în realitate voinţa comună a părţilor a fost de a supune intervenţiei instanţei soluţionarea rezilierii pentru neexecutarea contractului.

Se mai arată că rezilierea contractului era condiţionată de neîndeplinirea cumulativă a celor cinci condiţii prevăzute de art. 11.1 din contract.

Şi nerespectarea art. 118 alin. (3) şi a art. 129 alin. (1)-(5) C. proc. civ., sunt invocate ca motive de nelegalitate.

Curtea de Apel Constanţa, cu majoritate, a admis apelul pârâtei, a schimbat în tot sentinţa şi a respins acţiunea ca nefondată.

S-a reţinut că în contract nu este menţionat un pact comisoriu de gradul IV ci era necesară intervenţia instanţei în analizarea neîndeplinirii obligaţiilor; aceste obligaţii nu au fost precizate; plăţile au fost făcute integral; art. 11 din contract are 8 paragrafe iar pct. 1 al acestui articol nu este un pact comisoriu de gradul IV ci de gradul III, cu intervenţia instanţei.

Soluţia s-a dat cu opinia separată a unui judecător în sensul respingerii apelului, cu motivarea că sancţiunea este tot rezilierea de drept a contractului şi pentru pactul comisoriu de gradul III dar intervenţia instanţei priveşte doar analizarea împrejurărilor de fapt şi nu aprecierea cu privire la gradul de îndeplinire a obligaţiilor, care să justifice rezilierea, iar reclamanta a optat pentru reziliere.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta invocând motivele prevăzute de art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ.

Se susţine că au fost greşit interpretate dispoziţiile art. 11.1 din contract şi că obligaţiile prevăzute de art. 11 nu au fost îndeplinite, respectiv rata de leasing pe anul 2003; se impunea actualizarea, iar impozitele şi penalităţile au fost achitate în februarie 2004, în timpul procesului.

Recursul este fondat şi va fi admis pentru următoarele considerente:

Contractul încheiat de părţi prevede la art. 11 un pact comisoriu expres de gradul IV menţionându-se „fără" intervenţia instanţei, pentru neexecutarea obligaţiilor prevăzute în capitolul V, referitoare la plăţile datorate.

Reclamanta a solicitat instanţei să se constate rezilierea de plin drept a contractului invocând acest temei, art. 11 din contract; opţiunea reclamantei neputând fi cenzurată de instanţă.

Faptul că obligaţiile prevăzute de capitolul V privind plăţile nu au fost executate la termen rezultă din angajamentul administratorului pârâtei care recunoaşte că nu a îndeplinit obligaţiile de plată la termen.

Chiar dacă părţile au prevăzut distinct, în art. 11.1 din contract, că, pentru o parte din obligaţiile din art. 5, se va cerere instanţei şi o analiză a îndeplinirii condiţiilor de reziliere, aflându-se în acest caz în prezenţa unui pact comisoriu expres de gradul III, instanţa de fond a apreciat corect că nu au fost îndeplinite nici aceste obligaţii decât parţial şi cu depăşirea termenelor, astfel încât opţiunea reclamantei pentru reziliere este îndreptăţită.

Apreciind că instanţa de apel a interpretat greşit art. 11 din contract, urmează a fi admis recursul reclamantei şi se va modifica Decizia Curţii de Apel Constanţa, în sensul că va fi respins apelul pârâtei menţinându-se sentinţa de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de reclamanta SC M. SA, împotriva deciziei nr. 234 din 5 iulie 2004 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială.

Modifică Decizia recurată în sensul că respinge apelul declarat de pârâta SC N. SRL Constanţa, împotriva sentinţei nr. 7662/ COM din 21 octombrie 2003, a Tribunalului Constanţa.

Irevocabilă.

Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 18 mai 2005.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2932/2005. Comercial