ICCJ. Decizia nr. 3196/2005. Comercial

Decizii ICCJ - Secţia comercială (2005)

Prin încheierea nr. 290 pronunțată în ședința Camerei de Consiliu din data de 22 ianuarie 2004, Judecătoria Satu Mare a admis în parte cererea formulată de executorul bancar N.D. și a dispus încuviințarea executării silite a imobilului situat în Satu Mare Cartier Someș, înscris în C.F. Satu Mare, proprietatea debitoarei M.M., imobil adus în garanție prin contractul de garanție imobiliară din 18 octombrie 2002, autentificat sub nr. 7001 din 18 octombrie 2002, pentru acoperirea creditului de 15.564.772.959 lei.

A disjuns capătul de cerere privind autorizarea pătrunderii în spațiu.

împotriva acestei încheieri a promovat apel debitoarea M.M., ridicând excepția de conexitate solicitând conexarea la prezentul dosar a dosarelor aflate pe rolul Curții de Apel Oradea, susținând că în acele dosare toți apelanții au calitatea de giranți ipotecari ai debitoarei SC R. SRL Satu Mare și au garantat pentru diverse sume privind instituirea ipotecii pe apartamentele proprietatea lor cu credit acordat de B.C.R. Satu Mare, în valoare de 16.000.000.000 lei.

Consideră că pentru a se evita soluții diferite se impune soluționarea acestora împreună.

Curtea de Apel Oradea, prin decizia civilă nr. 397 din 29 aprilie 2001, a respins apelul ca nefondat.

în motivarea soluției, instanța de control judiciar a reținut că în speță nu sunt întrunite condițiile cerute de art. 164 C. proc. civ.

Cu petiția înregistrată la data de 18 iunie 2004 pârâta debitoare a declarat recurs, în termen și legal timbrat, criticile vizând aspecte de nelegalitate.

Se susține că față de SC R. SRL s-a declanșat procedura falimentului, iar judecătorul sindic a dispus ridicarea suspendării și scoaterea de la masa credală a bunurilor societății în faliment și autorizarea lichidatorului să vândă la licitație garanțiile societății și a fidejusorilor.

împotriva sentinței prin care s-au luat aceste măsuri, susține recurenta, a declarat recurs, care se află la Curtea Constituțională, pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 35 din Legea nr. 64/1995, care ulterior a suferit modificări în sensul că autorizarea vânzării garanțiilor se poate face numai de societatea de lichidare desemnată de instanță.

Recursul este nefondat.

Potrivit art. 304 C. proc. civ., modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motive de nelegalitate.

Motivele invocate, trebuie să facă referire expresă la hotărârea criticată.

în speță soluția instanței de apel a avut în vedere criticile formulate în această cale de atac, respectiv excepția conexității, totodată fiind respinsă cererea de suspendare apreciindu-se că în speță nu sunt întrunite dispozițiile art. 244 pct. 1 C. proc. civ.

Ori, criticile formulate în recurs nu se referă la motivele de nelegalitate ale soluției instanței de apel soluțiile pronunțate respectând întocmai dispozițiile art. 3731_i ale art. 331 - 339 C. proc. civ., modificarea dispozițiilor art. 35 din Legea nr. 64/1995 neavând relevanță în speță.

Față de cele arătate, înalta Curte a apreciat că în speță soluția pronunțată a fost legală și temeinică.

← ICCJ. Decizia nr. 3193/2005. Comercial  ICCJ. Decizia nr. 3199/2005. Comercial →

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3196/2005. Comercial