ICCJ. Decizia nr. 3249/2005. Comercial
| Comentarii |
|
Prin sentința nr. 1446 din 6 octombrie 2003, Tribunalul Vaslui a admis acțiunea formulată de reclamanta SC V. SA Huși prin lichidator judiciar, reprezentată de - MINISTERUL AGRICULTURII, PĂRDURILOR, APELOR și MEDIULUI în contradictor cu pârâta SC A. SRL și în consecință a dispus rezilierea contractului nr. 1106 din 1 august 2000 încheiat între părți, pârâta fiind obligată la plata sumei de 40.273.430 lei reprezentând chirie restantă și la ridicarea pe cheltuiala sa a construcției hală de depozitare edificată în locul șopronului construit de reclamantă și demolat de pârâtă.
Prin aceiași sentință s-a anulat, ca insuficient timbrată, cererea reconvențională formulată de pârâtă.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță, în baza probelor administrate a reținut realitatea obligației de plată a pârâtei și culpa acesteia în neexecutare în raport de prevederile art. 1429 C. civ. și a făcut aplicarea art. 494 C. civ., cu privire la construcțiile existente pe terenul ce a făcut obiectul închirierii.
în contra sentinței a declarat apel pârâta SC A. S.R.L. Huși care a invocat nelegalitatea acesteia față de faptul că SC V. SA nu mai există ca subiect de drept, procedura de lichidare judiciară fiind încheiată, drepturile și obligațiile sale fiind transmise către MINISTERUL AGRICULTURII, PĂRDURILOR, APELOR și MEDIULUI, care trebuia introdus în cauză în calitate de reclamant.
Mai arată că în mod greșit a fost asimilat constructorului de rea credință, operante fiind prevederile art. 494 alin. (3) C. civ.
Curtea de Apel Iași, prin decizia nr. 55 din 8 martie 2004, a respins, ca nefondat, apelul, apreciind că sentința atacată este legală și temeinică față de faptul că acțiunea a fost formulată de lichidatorul judiciar pentru SC V. SA Huși, iar nu de către aceasta în nume propriu.
Debitele pe care apelanta le datorează intimatei reclamante urmează să fie recuperate de lichidator în baza atribuțiilor ce-i revin în procedura falimentului.
S-a mai reținut că apelanta pârâtă a încălcat contractul de închiriere atât prin neplata chiriei cât și prin amplasarea unor construcții pe terenul închiriat fără acceptul locatorului, așa încât, în mod corect s-a făcut aplicarea prevederilor art. 494 C. civ.
în contra deciziei menționate pârâta a declarat recurs pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 6, 9 și 10 C. proc. civ., în fapt reiterând criticile din apel cu privire la calitatea de reclamant al SC V. SA față de care s-a încheiat procedura de lichidare judiciară și aplicabilitatea art. 494 alin. (3) C. civ., el fiind constructor de bună credință.
Recursul nu este fondat.
Potrivit art. 304 C. proc. civ., modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere în situațiile limitative pe care el le prevede numai pentru motive de nelegalitate.
în cauza de față se constată, însă, că redactarea motivelor de recurs este una identică cu redactarea motivelor de apel, iar criticile generic încadrate la art. 304 pct. 6, 9 și 10 C. proc. civ., nu au ca obiect deci, considerentele deciziei atacate, situație în care controlul judiciar al acesteia sub aspectul soluției nu poate fi realizat.
înalta Curte a respins recursul declarat ca nefondat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3235/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3217/2005. Comercial → |
|---|
