ICCJ. Decizia nr. 3256/2005. Comercial
Comentarii |
|
Prin sentința civilă nr. 73 din 22 ianuarie 2004, Tribunalul Tulcea a admis acțiunea formulată de reclamanta C.A.M. cu sediul în Măcin, împotriva pârâtului D.Ș., domiciliat în București, Strada Bruxelles, pe care l-a obligat la plata sumei de 51.765.532 lei, reprezentând contravaloare lucrări de construcții efectuate precum și la plata sumei de 7.764.680 lei, cu titlu de dobândă legală plus 4.560.680 lei cheltuieli de judecată.
Apelul declarat de pârâtul D.Ș., împotriva sentinței primei instanțe a fost admis de Curtea de Apel Constanța, secția comercială, prin decizia civilă nr. 297/ COM din 28 octombrie 2004, s-a schimbat în tot sentința, în sensul că s-a respins acțiunea reclamantei împotriva pârâtului ca prematur formulată.
în termen legal, împotriva acestei din urmă hotărâri a declarat recurs reclamanta C.A.M. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Instanța a invocat din oficiu excepția de necompetență materială a Curții de Apel Constanța de a soluționa pricina ca apel, în raport de dispozițiile art. 2821C. proc. civ., potrivit cărora "nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în primă instanță, iar cererile introduse pe cale principală privind pensia de întreținere, litigii al căror obiect au o valoare de până la un miliard de lei, inclusiv, atât în materie civilă cât și în materie comercială.".
în speță cauza a fost judecată în primă instanță de Tribunalul Tulcea și având în vedere dispozițiile legale sus-menționate se constată că hotărârea pronunțată nu era supusă apelului.
în conformitate cu dispozițiile art. 249 alin. (1) și (3) C. proc. civ., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 195/2004 competența de soluționare, revine Curții de Apel Constanța ca instanță imediat superioară Tribunalului Tulcea.
în consecință s-a admis excepția de necompetență materială a Curții de Apel Constanța, s-a casat decizia atacată și s-a trimis cauza la Curtea de Apel Constanța, pentru soluționarea recursului reclamantei C.A.M., împotriva sentinței instanței de fond.
← ICCJ. Decizia nr. 3192/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3215/2005. Comercial → |
---|