ICCJ. Decizia nr. 3375/2005. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 3375/2005
Dosar nr. 10241/2004
Şedinţa publică din 3 iunie 2005
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 1703 din 17 mai 2004, Judecătoria Târgovişte a respins acţiunea formulată de reclamanta SC C. SA Târgovişte împotriva pârâtei C.F.R. SA, sucursala Bucureşti privind obligarea la plata sumei de 15.231.482 lei reprezentând contravaloarea lipsurilor cantitative ale mărfii la destinaţie, taxele de transport aferente şi dobânda legală respingând şi capătul de cerere privitor la obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Apelul declarat de reclamantă împotriva sentinţei anterior menţionată a fost respins, ca nefondat, prin Decizia nr. 558 din 28 iulie 2004, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Reclamanta SC C. SA Târgovişte a declarat recurs împotriva acestei decizii în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi a susţinut că este netemeinică şi nelegală.
La termenul de azi, Curtea din oficiu a invocat excepţia de necompetenţă materială a Curţii de Apel Ploieşti în soluţionarea căii de atac, respectiv a apelului declarat de reclamantă împotriva sentinţei judecătoriei, în temeiul art. 158 alin. (1) C. proc. civ.
Reclamanta SC C. SA Târgovişte a formulat acţiunea la data de 29 martie 2004, dar sentinţa nr. 1703 a Judecătoriei Târgovişte a fost pronunţată la 17 mai 2004 când era în vigoare OUG nr. 58/2004 privind modificările şi completările codului de procedură civilă care la art. 299 a introdus un nou aliniat potrivit căruia „recursul se soluţionează de Curtea Supremă de Justiţie, dacă prin lege nu se prevede altfel".
La data formulării apelului de către reclamantă 17 iunie 2004, era adoptată Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea OUG nr. 58/2003, care a modificat dispoziţiile art. 2821 alin. (1) C. proc. civ., în sensul că nu sunt supuse apelului hotărârile judecătoreşti date în primă instanţă în litigiile în materie comercială al căror obiect are o valoare de până la un miliard lei inclusiv.
Având în vedere că valoarea litigiului dedus judecăţii este de 12.722.052 lei, curtea de apel trebuia să califice calea de atac formulată de reclamantă drept recurs.
Aşa fiind, având în vedere dispoziţiile art. 312 alin. (6) C. proc. civ., urmează a se admite excepţia de necompetenţă materială, a se admite recursul declarat de reclamantă, se va casa Decizia atacată şi se va trimite cauza la Tribunalul Prahova pentru soluţionarea apelului reclamantei, ca recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite excepţia de necompetenţă materială.
Admite recursul declarat de reclamanta SC C. SA Târgovişte împotriva deciziei nr. 558 din 28 iulie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Casează Decizia şi trimite dosarul la Tribunalul Dâmboviţa pentru soluţionarea apelului declarat de reclamantă împotriva sentinţei nr. 1703 din 17 mai 2004 a Judecătoriei Târgovişte, ca recurs.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 iunie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3373/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3376/2005. Comercial → |
|---|
