ICCJ. Decizia nr. 3410/2005. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 3410/2005
Dosar nr. 9864/2004
Şedinţa de la 3 iunie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamantul Spitalul Judeţean Piatra Neamţ a chemat-o în judecată pe pârâta SC A.B.C. SRL şi a solicitat ca prin sentinţa care se va pronunţa să fie obligată la plata sumei de 355.017.908 lei încasată necuvenit, precum şi a sumei de 55.706.254 lei reprezentând foloase nerealizate calculate de controlorii financiari ai Curţii de Conturi Neamţ, pentru perioada 18 mai 2002 – 31 martie 2003, cu motivarea că în urma unui control al Curţii de Conturi s-a constatat că i-a achitat pârâtei de două ori suma de 274.192.200 lei şi că cea de-a doua plată este nedatorată.
Reclamanta a mai susţinut că la această sumă de 274.192.200 lei, controlorii financiari au calculat şi dobânda aferentă, respectiv 80.825.708 lei, precum şi foloasele nerealizate în cuantumul arătat mai sus.
Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, prin sentinţa nr. 1510 din 2 februarie 2004, a admis excepţia invocată de pârâtă privind prematuritatea acţiunii şi a respins acţiunea cu motivarea că, în cauză, nu au fost respectate prevederile art. 7201 C. proc. civ., prin care se stabileşte obligaţia în sarcina reclamantei ca înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, să încerce soluţionarea litigiului prin conciliere directă cu cealaltă parte.
Instanţa de fond a reţinut şi că, părţile s-au întâlnit de mai multe ori în vederea verificării modului în care s-au derulat raporturile comerciale dintre ele, însă acestea nu echivalează cu o conciliere efectivă aşa cum dispune articolul mai sus citat. În fine, tribunalul a reţinut că nu poate constitui conciliere directă întrucât nu respectă cerinţele art. 7201 alin. (2) C. proc. civ.
Sentinţa nr. 1510 din 2 februarie 2004 a fost apelată de reclamantul Spitalul Judeţean Piatra Neamţ, iar Curtea de Apel Bucureşti, în urma analizei criticilor prin care s-a invocat neexaminarea actelor depuse la dosar din care s-ar fi putut constata că s-a încercat rezolvarea pe cale amiabilă a litigiului, prin Decizia nr. 300 din 14 iunie 2004, a respins,ca nefondat, apelul.
Instanţa de apel a reţinut că înscrisurile la care s-a referit apelanta, nu satisface cerinţele dispoziţiilor speciale, imperative, prevăzute de art. 7201 C. proc. civ.
Împotriva deciziei pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti a declarat recurs, reclamantul Spitalul Judeţean Neamţ prin care a invocat prevederile art. 304 pct. 7 – 11 C. proc. civ., fără să le dezvolte separat aşa cum prevede art. 3021 lit. (c) C. proc. civ., În esenţă, recurenta a solicitat înlăturarea excepţiei prematurităţii cererii de chemare în judecată cu motivarea că a depus la dosar probe din care rezultă că la data de 10 iulie 2001, când au încetat definitiv raporturile contractuale dintre reclamantă şi pârâtă a delegat o salariată a sa pentru efectuarea unei concilieri prin care să se stabilească realitatea pretenţiilor ridicate în urma livrărilor efectuate de pârâtă şi că scopul delegării rezultă din înscrisul depus la dosarul cauzei (delegaţia nr. 179/2001) pe care se află şi menţiunea că pârâta intimată a refuzat să încheie proces verbal de conciliere.
După această dată, conform procesului verbal încheiat la 18 septembrie 2000, s-a realizat concilierea pe care instanţa de judecată nu a avut-o în vedere.
Autoarea recursului a considerat că instanţa a înlăturat nejustificat minuta încheiată între părţi la data de 11 decembrie 2001 pe motivul că nu a avut ca obiect factura nr. 2398/2000 deşi această factură a făcut în mod obligatoriu obiectul relaţiilor contractuale dintre părţi care au dorit prin cele trei concilieri să rezolve problemele litigioase.
Faptul că s-a încercat concilierea şi în timpul soluţionării litigiului rezultă şi din adresa nr. 1489 din 22 ianuarie 2004, aflată la dosar, toate aceste demersuri fiind de natură să demonstreze încercarea de a rezolva amiabil litigiul potrivit scopului urmărit de art. 7201 alin. (2) C. proc. civ.
În consecinţă, recurenta a solicitat casarea deciziei, rejudecarea apelului şi în fond admiterea acţiunii.
Recursul este nefondat.
În conformitate cu art. 306 alin. (3) C. proc. civ., Curtea va examina motivul prevăzut de art. 304 alin. (10) C. proc. civ., prin care recurenta susţine că nu s-au examinat înscrisurile din care, în opinia sa, rezultă că s-au îndeplinit cerinţele art. 7201 C. proc. civ.
Din analiza minutei din 11 decembrie 2001, rezultă că părţile s-au întâlnit pentru examinarea raporturilor contractuale care au format obiectul altui litigiu (dosar nr. 546/2001). În această minută se menţionează că deşi părţile s-au întâlnit la data de 10 iulie 2001 conform delegaţiei nr. 179 din 9 iulie 2001, la care s-a referit recurenta că nu s-ar fi examinat, nu s-a încheiat proces-verbal întrucât Spitalul Judeţean conform adresei nr. 9375/2001 a refuzat orice conciliere.
Aceeaşi menţiune se află înscrisă şi pe ordinul de deplasare, aşa încât conţinutul acestor înscrisuri nu sunt de natură să ducă la concluzia că s-au respectat prevederile art. 7201 C. proc. civ.
Potrivit art. 7201 C. proc. civ., în procesele şi cererile în materie comercială evaluabile în bani, înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, reclamantul va încerca soluţionarea litigiului prin conciliere directă cu cealaltă parte. Alineatele următoare din acelaşi articol stabilesc şi procedura de urmat pentru realizarea concilierii, pe care recurenta nu a respectat-o întrucât înscrisurile la care face trimitere nu se referă la obiectul pricinii ci la un alt litigiu care era deja declanşat de vreme ce se face trimitere la un dosar pe rol. Nici înscrisul nu poate avea finalitatea invocată de recurentă întrucât convocarea la conciliere a fost făcută înainte de ultimul termen de judecată.
În acest context urmează a se vedea că art. 109 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., stabileşte că oricine are un drept împotriva unei alte persoane trebuie să facă o cerere în faţa instanţei competente, iar în cazurile anume prevăzute de lege sesizarea se poate face numai după îndeplinirea procedurii prealabile, în speţă procedura prevăzută de art. 7201 C. proc. civ. Dovada îndeplinirii acestei proceduri se anexează la cererea de chemare în judecată. Având în vedere că accesul liber la justiţie nu se poate realiza decât în respectul dispoziţiilor legale care reglementează în materie comercială concilierea prealabilă aşa cum este stabilită în capitolul „Dispoziţii privind soluţionarea litigiilor în materie comercială", nerespectarea acestei proceduri are drept consecinţă respingerea, ca inadmisibilă, a cererii. Întrucât actele la care s-a referit recurenta nu au atins scopul acestei proceduri, încercarea de conciliere prealabilă a litigiului, care formează obiectul acestui dosar, sentinţa va fi menţinută cu această motivare, astfel că potrivit art. 312 C. proc. civ., recursul se va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul Spitalul Judeţean Neamţ împotriva deciziei nr. 300 din 14 iunie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 3 iunie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3409/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3415/2005. Comercial → |
|---|
