ICCJ. Decizia nr. 3469/2005. Comercial
| Comentarii |
|
Prin cererea formulată la 8 ianuarie 2004 și precizată ulterior, reclamanta S.I.F. O. Craiova, a chemat în judecată în judecată pe pârâta SC S.M.R. SA Balș, pentru a se constata nulitatea absolută a hotărârii A.G.A. din 12 decembrie 2003, iar în subsidiar anularea acestei hotărâri, motivat de faptul că pentru data respectivă convocarea s-a efectuat cu încălcarea prevederilor imperative ale art. 122 din Legea 31/1990,art. 107 - 109 din O.U.G. 28/2002, nefiind stabilită data de referință pentru acționari care puteau participa la A.G.A., hotărârea fiind luată și cu încălcarea dispozițiilor legale privind majorarea capitalului social la societățile deținute public, fără a se actualiza valoarea imobilizărilor corporale din patrimoniul societății și nu s-a stabilit prima de emisiune în condițiile legii.
S-a mai susținut că hotărârea s-a luat cu încălcarea prevederilor art. 206 din Legea 31/1990 și art. 116 alin. (2) din O.U.G. 28/2002 nefiind acordat drept de preferință acționarilor existenți, fiind încălcate și prevederile art. 99 alin. (2) și art. 100 din O.U.G. 28/2002 referitoare la interzicerea folosirii în mod abuziv a poziției deținute de acționari.
Prin sentința 88 din 3 martie 2004, Tribunalul Olt, secția comercială și de contencios administrativ, a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, în esență, că hotărârea A.G.A. a fost luată cu respectarea legii, convocatorul a fost publicat în M. Of. și în G.O., iar menționarea datei de referință nu era obligatorie, pe de o parte, iar, pe de altă parte, era fixată pe 5 decembrie 2003, dată la care R.I. SC R. SA București a comunicat structura acționariatului.
A mai reținut instanța, că reclamanta S.I.F. O. a participat la A.G.A. și a votat împotrivă, iar faptul că în convocator nu a fost menționată data de referință în convocator nu a prejudiciat-o, întrucât a participat la vot, iar ceilalți acționari nu au fost nici ei prejudiciați.
împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamanta S.I.F. O.
Curtea de Apel Craiova, secția comercială, prin decizia nr. 325 din 2 septembrie 2004, a admis apelul formulat de reclamantă, a schimbat în totalitate sentința nr. 88/2004 a Tribunalului Olt și pe fond a admis acțiunea, dispunând anularea hotărârii A.G.A. din 12 decembrie 2003 a SC S.M.R. SA Balș.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut în esență că societatea pârâtă este o societate deținută public, situație în care majorarea capitalului social se putea face numai cu respectarea dispozițiilor art. 116 din O.U.G. 28/2002, iar în cauză nu există nici o dovadă în legătură cu modul de calcul al valorii acțiunilor atribuite acționarului majoritar.
Se mai reține că în raport de dispozițiile art. 122 alin. (2) și art. 117 alin. (7) din Legea 31/1990 se impunea publicarea datei de referință în vederea cunoașterii acționariatului, atât numeric, cât și valoric pentru că luarea hotărârii de suprimare a dreptului de preferință a acționarilor este necesară prezența în adunare a 3 din numărul titularilor capitalului social și votul unui număr de acționari care să reprezinte jumătate din capitalul social.
Ori, A.G.A. nu a respectat aceste dispoziții legale, nefăcând vorbire și despre cvorumul numeric al acționarilor (în procesul - verbal s-a menționat că s-a întrunit condiția cvorumului a peste 2/3 din acțiunile societății).
Prin aceeași hotărâre au fost transferate atribuții ale A.G.E.A. în sarcina C.A., contrar dispozițiilor art. 115 alin. (1) din O.U.G. 28/2002.
în concluzie, s-a reținut că hotărârea A.G.A. a fost dată cu încălcarea legii.
împotriva acestei decizii, în termen legal, a formulat recurs pârâta SC S.M.R. SA Balș.
Astfel, se arată că în mod vădit netemeinic, instanța de apel a apreciat că la majorarea capitalului social nu s-au respectat dispozițiile art. 116 din O.U.G. 28/2002, deși reclamanta nu a contestat modul de calcul al valorii acțiunilor (valoarea nominală a unei acțiuni fiind de 25.000 lei).
Eronat a reținut Curtea de Apel că nu a fost stabilită data de referință în conformitate cu art. 122 alin. (2) și art. 117 alin. (7) din Legea 31/1990, deși aceasta a fost stabilită la 5 decembrie 2003, dată la care R.I. al SC R. SA a comunicat S.S.C.A. la SC S.M.R. SA Balș, intimata - reclamantă deținând un procent de 19,06882 % din totalul acțiunilor.
Se susține, de asemenea, că nu s-a încălcat dispozițiile art. 212 din Legea 31/1990, privind ridicarea dreptului de subscriere, respectiv în prezența a 3 din numărul titularilor capitalului social și votul unui număr de acționari care să reprezinte cel puțin 1 din capitalul social, aspect care rezultă chiar din procesul verbal și hotărâre.
De asemenea, nu s-au încălcat nici prevederile art. 115 alin. (1) din O.U.G. 28/2002, având în vedere că angajarea unor credite de producție pentru export și intern cu aprobarea C.A. urmau să profite tuturor acționarilor.
în concluzie, recurenta - pârâtă a solicitat admiterea recursului și menținerea sentinței tribunalului.
în drept, pârâta și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Intimata - reclamantă S.I.F. O. a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de fapt și de drept, înalta Curte constată că recursul formulat este fondat.
La data de 12 decembrie 2003 a avut loc A.G.E.A. a SC S.M.R. SA Balș, care a avut ca ordine de zi: majorarea capitalului social cu suma de 17.537.451.035 lei, aport în numerar al acționarului SC M.R. SA București; modificarea actului constitutiv corespunzător majorării capitalului, cu structura acționariatului; diverse.
Convocarea acestei adunări s-a făcut în condițiile prevăzute de lege, respectiv art. 117 din Legea 31/1990, convocatorul fiind publicat în M. Of. 2993 din 20 noiembrie 2003 și în ziarul G.O.
Instanța de apel a reținut, eronat, că nu a fost stabilită data de referință în conformitate cu art. 122 alin. (2) și art. 117 alin. (7) din Legea 31/1990 (de altfel, în art. 117 alin. (7) se prevede că în convocare trebuie să se menționeze locul și data ținerii adunării, ordinea de zi și a problemelor care vor face obiectul dezbaterilor adunării).
Cum bine a reținut instanța de fond, data de referință a fost cea din 5 decembrie 2003, dată la care R.I. SC R. SA a comunicat S.S.C.A. la SC S.M.R. SA Balș, conform căruia reclamanta deținea 1.274.578 acțiuni, reprezentând un procent de 19,06882 % din totalul acțiunilor.
De altfel, intimata - reclamantă cunoștea structura la data de referință stabilită, votând împotriva hotărârii, conform procentului de acțiuni pe care îl deținea.
De asemenea, înalta Curte a constatat că hotărârea atacată a fost luată cu respectarea dispozițiilor legale privind majorarea capitalului social, care s-a făcut ca urmare a contractului de vânzare - cumpărare acțiuni din 7 iunie 1999, încheiat între F.P.S. București și SC M.R. SA București cu ocazia privatizării.
Art. 116 din O.U.G. 28/2002, astfel cum a fost aprobată prin Legea 525/2002, se referă la majorarea de capital determinată de aporturi în numerar sau în natură a unuia dintre acționari (caz în care, într-adevăr, trebuia respectat dreptul de preferință al acționarilor).
Ori, în speță, majorarea de capital intervenită constituia o obligația contractuală a acționarului cumpărător, aportul de capital fiind determinat de executarea obligațiilor contractuale.
La data adoptării hotărârii atacate, se cunoștea acționariarul atât numeric, cât și valoric, fiind îndeplinită condiția cerută de art. 212 din Legea 31/1990, privind prezența în adunare a 3 din numărul titularului capitalului social și votul unui număr de acționari care să reprezinte jumătate din capitalul social. După cum rezultă atât din procesul - verbal întocmit cu acel prilej, cât și din S.S.C.A., și din faptul că intimata - reclamantă nu a contestat valoarea nominală a unei acțiuni de 25.000 lei.
De asemenea, prin aprobarea angajării unor credite de producție pentru export și intern în procent de până la 50 % din totalul activelor imobilizate al ultimului bilanț nu s-au încălcat prevederile art. 115 alin. (1) din O.U.G. 28/2002, având în vedere că prin această hotărâre nu s-au transferat atribuțiile respective de la A.G.E.A. la C.A. și au fost prezentate contractele la export care erau în derulare la acea dată, împrejurare care profită tuturor.
în consecință, a constatat că hotărârea A.G.E.A. a fost luată cu respectarea dispozițiilor legale care reglementează societățile comerciale deținute public, înalta Curte conform art. 312 C. proc. civ., a admis recursul declarat de pârâtă a modificat decizia atacată în sensul că a respins apelul formulat de pârâta S.I.F. O., împotriva sentinței nr. 88 din 3 martie 2004 a Tribunalului Olt, secția comercială și de contencios administrativ, ale cărei dispoziții le-a menținut.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3530/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3495/2005. Comercial → |
|---|
