ICCJ. Decizia nr. 3538/2005. Comercial
| Comentarii |
|
La data de 17 septembrie 2004, SC B.P. SA, sucursala Cluj, a formulat contestație în anulare împotriva deciziei nr. 1024 din 17 martie 2004 a înaltei Curți de Casație și Justiție, secția comercială, motivând-o conform dispozițiilor art. 318 C. proc. civ., în sensul că instanța de judecată a omis din greșeală să cerceteze motivul de casare privitor la faptul că firma SC S. SA se afla în faza de lichidare judiciară din anul 1998, procedură închisă în anul 2002.
Prin întâmpinarea formulată, intimații G.G. și G.A. au ridicat excepția tardivității contestației în anulare.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin decizia nr. 1024 din 17 martie 2004, înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială, a admis recursul declarat de pârâții-garanți G.G. și G.A., a modificat decizia atacată, a admis apelul garanților, a schimbat sentința instanței de fond în sensul că a respins acțiunea reclamantei SC B.P. SA, sucursala Județeană Cluj, menținând celelalte dispoziții ale sentinței primei instanțe. A obligat-o pe reclamanta SC B.P. SA, sucursala Județeană Cluj la 146.776.024 lei cheltuieli de judecată către garanți.
La data de 20 aprilie 2004, decizia menționată a fost executată, reclamanta virând în contul pârâților garanți G.G. și G.A. suma reprezentând cheltuielile de judecată.
Conform dispozițiilor art. 319 alin. (2) C. proc. civ., contestația se poate face înainte de începerea executării și în timpul ei, până la săvârșirea ultimului act de executare.
Cum contestarea a executat hotărârea la data de 20 aprilie 2004, acest termen fiind ultimul act de executare și cum contestația în anulare a fost introdusă la data de 17 septembrie 2004, după aproximativ cinci luni de la săvârșirea ultimului act de executare, se constată că aceasta este introdusă peste termenul prevăzut de art. 319 alin. (2) C. proc. civ., contestația în anulare fiind tardiv formulată.
Apărarea formulată de contestatoare în sensul că a primit hotărârea atacată, la data de 7 septembrie 2004, nu poate fi primită, deoarece hotărârea irevocabilă nu se comunică, iar la dosar există dovada executării hotărârii.
în conformitate cu dispozițiile art. 274 alin. (1) C. proc. civ., "partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată".
Cum intimații G.G. și G.A. au cerut cheltuieli de judecată și cum contestația în anulare a fost respinsă, s-a constatat culpa contestatoarei în declanșarea litigiului de față și obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 30.000.000 lei, conform chitanței din 6 iunie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3553/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3547/2005. Comercial → |
|---|
