ICCJ. Decizia nr. 3473/2005. Comercial

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei sector 1 București, la 5 iunie 2004, creditoarea SC I. SRL București a chemat în judecată pe debitoarea SC D. SA București și terțul poprit B.R.D., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța în cauză, instanța să dispună validarea popririi și continuarea în acest mod a executării silite pornite în dosarul de executare al B.E.J. S.N., până la concurența sumei de 25.164.793 lei, plus dobânzile aferente până la data plății.

în motivarea cererii, creditoarea arată că a solicitat terțului poprit B.R.D. prin adresa din 29 septembrie 2003 poprirea sumei de 25.184.753 lei din contul debitoarei deschis la terțul poprit, respectiv B.R.D., sucursala Decebal, în temeiul titlului executor, sentința civilă 14585/2002 a Tribunalului București, secția a VI-a comercială. De asemenea, creditoarea arată că prin încălcarea dispozițiilor art. 456 C. proc. civ., terțul poprit a refuzat poprirea nejustificat cu motivarea că debitoarea nu mai are conturi deschise la această bancă de aproximativ 6 luni. Creditoarea susține că refuzul este nejustificat fiind posibilă existența unor conturi ale debitoarei și la alte sucursale ale B.R.D.

Judecătoria sector 1 București, prin sentința civilă nr. 2803 din 22 aprilie 2004, a respins cererea creditoarei SC I. SRL București, ca neîntemeiată.

în considerentele hotărârii astfel pronunțate, instanța de fond reține că prin adresa din 30 octombrie 2003 terțul poprit B.R.D. a comunicat creditoarei că debitoarea nu mai are conturi deschise la B.R.D., sucursala Decebal, de aproximativ 6 luni, în aceste condiții terțul poprit nedatorând nici o sumă de bani debitorului, condiție obligatorie prevăzută de art. 460 C. proc. civ.

A mai reținut instanța că în conformitate cu certificatul de grefă aflat la dosarul de fond se atestă că prin încheierea de ședință din 10 februarie 2004, Tribunalul București, secția a VII-a comercială, a dispus intrarea în faliment a debitoarei SC D. SA, iar prin adresa emisă la 2 martie 2004 s-a solicitat B.R.D. deblocarea contului debitoarei și transformarea tuturor sumelor în contul special deschis de lichidatorul SC M.C. SRL la U.R. SA, cont cu destinație specială.

împotriva acestei sentințe creditoarea SC I. SRL a declarat apel criticând această hotărâre pentru nelegalitate și netemeinicie.

Principala critică adusă hotărârii de fond a fost interpretarea greșită a dispozițiilor art. 460 C. proc. civ., și că terțul poprit a încălcat dispozițiile art. 456 alin. (1) C. proc. civ., în sensul că nu a aplicat dispozițiile organului de executare privind înființarea popririi și nu a respectat termenul legal de 15 zile în care trebuia să trimită dovada executorului judecătoresc în condițiile în care la acea dată debitoarea SC D. SA figura ca și client al acestei bănci.

Apelul creditoarei a fost respins ca nefondat prin decizia nr. 440 din 15 septembrie 2004, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, cu motivarea că deși creditoarea are un titlu executor în sensul art. 372 C. proc. civ., în contul deschis la terțul poprit nu se află lichidități, iar contul cu destinație specială deschis de lichidatorul debitoarei nu poate face obiectul unei popriri. în aceste condiții, în mod corect instanța de fond a apreciat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 460 C. proc. civ.

împotriva acestei din urmă hotărâri, creditoarea SC I. SRL București a declarat recurs în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Criticile aduse prin motivele de recurs au fost:

- interpretarea și aplicarea greșită a legii, respectiv dispozițiile art. 460 C. proc. civ.;

- instanțele în mod greșit au apreciat momentul înființării popririi ce a coincis cu momentul falimentului debitoarei, fapt ce ar fi condus la neîndeplinirea uneia din condițiile expres prevăzute de art. 460 C. proc. civ.

Criticile aduse de către creditoare sunt nefondate.

în raport cu dispozițiile art. 460 C. proc. civ. "dacă terțul poprit nu-și îndeplinește obligațiile ce-i revin pentru efectuarea popririi, creditoarea, debitoarea sau organul de executare, în termen de 3 luni de la data când terțul poprit trebuia să consemneze suma sau să plătească suma urmăribilă, pot sesiza instanța de executare, în vederea validării popririi", text din care rezultă, așa cum însăși recurenta susține, că se impune respectarea a două condiții ce trebuiesc îndeplinite cumulativ: neexecutarea de către terțul poprit a obligațiilor privind efectuarea popririi și calitatea de debitor al acestuia față de debitorul poprit.

Interpretarea adusă de recurentă celei de-a doua condiții impuse de textul de lege nu poate fi reținută în condițiile în care, așa cum rezultă din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, terțul poprit a comunicat acesteia la data respectivă că SC D. SA nu avea calitatea de debitor față de debitorul poprit în sensul că acesta nu mai avea lichidități în conturile deschise la acesta (dosar apel).

Nu poate fi reținută nici susținerea recurentei conform căreia simpla existență a contului debitoarei ar fi dus la îndeplinirea condiției.

Pe de altă parte, în mod corect instanțele au apreciat cu privire la contul special de garanții de bună execuție ce nu poate face obiectul popririi în condițiile în care din certificatul de grefă aflat la dosar fond rezultă că intimata debitoare se află în faliment, toate bunurile debitoarei fiind sigilate, activitatea debitoarei fiind condusă de lichidatorul judiciar SC M.C. SRL.

în această situație, singura modalitate pe care o are la dispoziție creditoarea pentru a-și satisface creanța prevăzută în titlul executor, sentința civilă nr. 2804/2004, este înscrierea la masa credală și în tabelul creditorilor, sumele din contul de lichidare urmând să fie distribuite în ordinea prevăzută de art. 108 din Legea 64/1995, astfel cum a fost modificată.

în consecință, față de considerentele expuse, în temeiul art. 312 C. proc. civ., Curtea a constatat că recursul a fost nefondat și a fost respins ca atare.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3473/2005. Comercial