ICCJ. Decizia nr. 3723/2005. Comercial
| Comentarii |
|
Prin sentința civilă nr. 2588 din 19 mai 2004 a Judecătoriei Buzău, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta SC I.C.S. SA Buzău și pârâta SC S.C.A. SA cu sediul în Buzău a fost obligată la plata sumei de 81.933.132 lei contravaloare reparații, I.T.P. și transporturi efectuate și la 5.850.750 lei cheltuieli de judecată.
Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ, prin decizia nr. 740 din 22 octombrie 2004 a anulat ca netimbrat apelul declarat de reclamantă și ca nefondat cel formulat de pârâtă împotriva sentinței tribunalului.
împotriva acestei decizii SC S.M. SA cu sediul în București a declarat recurs, în temeiul art. 304 pct. 4, 7 și 9 C. proc. civ. și a susținut că este nelegală și netemeinică.
La termenul de azi, instanța din oficiu a invocat excepția de necompetență materială în soluționarea recursului având în vedere dispozițiile art. 2821C. proc. civ. și ale legii nr. 195/2004 și valoarea litigiului de 110.946.405 lei.
Potrivit art. 282 C. proc. civ., în vigoare la data pronunțării sentinței judecătoriei, 19 mai 2004 și care nu a fost modificat prin O.G. nr. 58/2003, nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în primă instanță în litigiile al căror obiect au o valoare de până la 200 milioane lei inclusiv.
Ulterior, ordonanța a fost aprobată, prin legea nr. 195/2004, care a modificat acest articol în ceea ce privește valoarea litigiilor de până la un miliard lei inclusiv, care nu sunt supuse decât căii de atac a recursului.
Pe de altă parte, prin același act normativ s-a prevăzut la art. II alin. (1) că recursurile împotriva hotărârilor date fără drept de apel aflate pe rolul înaltei Curți de Casație și Justiție se trimit spre judecată instanțelor imediat superioare celor care au pronunțat hotărârea în primă instanță.
în raport de aceste dispoziții legale și de data la care s-a declarat apelul împotriva hotărârii instanței de fond (20 iulie 2004) Curtea de Apel trebuia să califice calea de atac drept recurs și să o soluționeze ca atare.
Așa fiind s-a avut în vedere dispozițiile art. 312 alin. (6) C. proc. civ., s-a admis excepția de necompetență materială, s-a admis recursul declarat de pârâtă, s-a casat decizia atacată și s-a trimis cauza Tribunalului Buzău pentru soluționarea apelului pârâtei, ca recurs.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3727/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3402/2005. Comercial → |
|---|
