ICCJ. Decizia nr. 3726/2005. Comercial
| Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Arad, reclamanta SC B. SA Arad, în contradictoriu cu pârâta SC C.C.C.F.B. SA, a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună obligarea acesteia la plata sumei de 547.578.240 lei cu titlu de dobândă legală și a cheltuielilor de judecată aferente.
Tribunalul Arad, prin sentința nr. 1256 din 5 mai 2004, a admis acțiunea reclamantei și a obligat pârâta să-i plătească suma de 606.070.858 lei, cu titlu de dobândă legală și cheltuieli de judecată aferente.
în pronunțarea acestei soluții instanța de fond a reținut că pârâta și-a îndeplinit cu întârziere obligațiile contractuale și că dobânda comercială, astfel cum aceasta a fost stabilită prin expertiză contabilă, se impune a fi reactualizată cu indicele de inflație de 11 %.
Apelul declarat de pârâta SC C.C.C.F.B. SA, împotriva hotărârii instanței de fond a fost admis prin decizia nr. 842 din 16 decembrie 2004 a Curții de Apel Ploiești, sentința a fost schimbată în parte în sensul că pârâta a fost obligată să plătească reclamantei suma de 546.009.783 lei, cu titlu de dobânzi în loc de 606.070.859 lei, restul dispozițiilor sentinței apelate fiind menținute.
în pronunțarea acestei soluții instanța de apel a reținut că nu se impune reactualizarea sumei datorate cu titlu de dobânzi legale, întrucât ar fi încălcate dispozițiile art. 43 C. com.
împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta SC C.C.C.F.B. SA, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
La termenul din 17 iunie 2005, instanța de judecată invocă, din oficiu, excepția de necompetență materială a înaltei Curți de Casație și Justiție în soluționarea recursului. Cu privire la această excepție, din examinarea lucrărilor cauzei, Curtea reține următoarele aspecte.
La data introducerii apelului, noiembrie 2004, erau în vigoare dispozițiile Legii nr. 195/2004, care în art. 2821prevedea că nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în primă instanță în cererile introduse pe cale principală privind pensii de întreținere, litigii al căror obiect are o valoare de până la un miliard lei inclusiv, atât în materie civilă cât și în materie comercială etc.
Cum valoarea pretențiilor în litigiu s-a situat sub plafonul de un miliard lei, Curtea a făcut aplicarea dispozițiilor legale sus evocate, în sensul că a admis excepția de necompetență materială a acestei instanțe și pe cale de consecință, a admis recursul, a casat decizia recurată și a trimis cauza aceleiași curți de apel pentru judecarea recursului.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3662/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3727/2005. Comercial → |
|---|
