ICCJ. Decizia nr. 3736/2005. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 3736/2005
Dosar nr. 1295/2005
Şedinţa de la 17 iunie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta SC T.B. SRL Bucureşti, a chemat-o în judecată pe pârâta SC C.C. SRL şi a solicitat ca prin hotărârea care se va pronunţa să fie obligată să-i restituie suma de 240.463.733 lei încasată necuvenit şi la plata sumei de 13.773.550 lei cheltuieli de judecată. Litigiul a fost soluţionat în primă instanţă de Judecătoria Roşiorii de Vede, care prin sentinţa nr. 1073 din 24 mai 2004, a admis acţiunea aşa cum a fost formulată cu motivarea că pârâta a încasat peste valoarea lucrărilor efectuate şi recepţionate de reclamantă suma de 240.463.733 lei.
Împotriva sentinţei nr. 1073/2004, pronunţată de Judecătoria Roşiorii de Vede, a declarat apel pârâta SC C.C. SRL, prin care au fost invocate motive de netemeinicie şi nelegalitate în legătură cu aprecierea probelor şi aplicarea dispoziţiilor legale. Curtea de Apel Bucureşti sesizată de apelantă, prin Decizia nr. 164 din 23 februarie 2005, a admis apelul, a schimbat în tot sentinţa nr. 1073/2004, pronunţată de Judecătoria Roşiorii de Vede şi, în fond, a respins ca neîntemeiată acţiunea reclamantei.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta SC T.B. SRL Bucureşti, prin care a invocat motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 alin. (8) şi (9) C. proc. civ., în temeiul cărora a solicitat casarea deciziei pronunţată în apel şi menţinerea sentinţei instanţei de fond.
În esenţă recurenta a invocat încălcarea dispoziţiilor art. 287 alin. (2) C. proc. civ., 103 alin. (1), 7201 şi 7206 alin. (1) C. proc. civ. Pe fond, a susţinut că lucrările executate de constructor nu întrunesc condiţiile de calitate pentru a fi recepţionate, iar în ce priveşte facturile emise pentru încasarea contravalorii lucrărilor, recurenta a invocat emiterea unilaterală a acestora după ce constructorul părăsise lucrările.
Înalta Curte, potrivit art. 306 alin. (2) C. proc. civ., a luat în examinare, din oficiu, excepţia privind nelegalitatea căilor de atac promovate împotriva sentinţei de fond în conformitate cu art. 2821 C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin art. 1 pct. 4 din Legea nr. 195/2004 şi a reţinut:
Art. 2821 C. proc. civ., stabileşte prin excepţie de la regula instituită de art. 7208 C. proc. civ., că sunt supuse apelului hotărârile judecătoreşti date în primă instanţă în litigiile comerciale cu o valoare de până la un miliard lei inclusiv.
Întrucât împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate nu pot exercita decât căile de atac prevăzute de lege, Curtea având în vedere dispoziţiile citate, în raport de principiul constituţional al legalităţii căilor de atac care se desprinde din conţinutul art. 129 din Constituţie, a constatat că în cauză părţile nu aveau deschisă calea de atac a apelului, aşa încât Curtea de Apel a încălcat dispoziţiile legale mai sus citate, precum şi prevederile art. 725 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora, dispoziţiile legii noi de procedură se aplică, din momentul intrării ei în vigoare, şi proceselor şi cererilor în curs de judecată începute sub legea veche.
În lumina dispoziţiilor menţionate s-a constatat că la data când a fost introdus apelul, era în vigoare art. 2821 C. proc. civ., prin care s-a instituit excepţia de la regula privind exerciţiul apelului în materie comercială.
În aceste condiţii instanţa sesizată cu cererea de apel trebuia să facă aplicarea noilor dispoziţii procedurale şi constatând că sentinţa era supusă doar recursului să trimită cererea instanţei competente.
Potrivit art. 2 pct. 3 C. proc. civ., modificat prin Legea nr. 195/2004, instanţa de recurs competentă este tribunalul, astfel că admiţând excepţia analizată şi recursul declarat de SC T.B. SRL Bucureşti, în conformitate cu art. 304 pct. 3 şi art. 312 pct. 6 C. proc. civ., Decizia pronunţată în apel, va fi casată iar dosarul se va trimite Tribunalului Teleorman pentru soluţionarea apelului declarat împotriva sentinţei fondului, ca recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite excepţia de necompetenţă materială.
Admite recursul declarat de reclamanta SC T.B. SRL Bucureşti, împotriva deciziei nr. 164 din 23 februarie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, casează Decizia recurată şi trimite cauza Tribunalului Teleorman pentru judecarea recursului.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 17 iunie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3733/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3744/2005. Comercial → |
|---|
