ICCJ. Decizia nr. 3757/2005. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.3757/2005
Dosar nr. 1391/2005
Şedinţa publică din 20 iunie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Vâlcea, secţia comercială, prin sentinţa nr. 922 din 22 septembrie 2004, a respins acţiunea formulată de reclamantul M.M., în contradictoriu cu pârâtele C.C.M., prin lichidator SC E. SRL Rm. Vâlcea, SC B. SA Vâlcea, prin lichidator SC R.V. SA Rm. Vâlcea, SC G. SRL com. Mateeşti şi P.C.M.
Hotărând astfel, instanţa de fond a reţinut că reclamantul nu a făcut dovada proprietăţii că imobilele ce au făcut obiectul tranzacţiei încheiate între pârâţi sunt proprietatea sa, pentru a se constata nulitatea absolută a tranzacţiei respective.
Apelul declarat de reclamant împotriva acestei sentinţe a fost anulat ca insuficient timbrat, de Curtea de Apel Piteşti, prin Decizia nr. 18 din 23 februarie 2005.
Pronunţându-se astfel, instanţa de apel a reţinut că reclamantul a achitat taxa judiciară de timbru în sumă de 37.000 lei şi timbru judiciar în valoare de 1.500 lei, iar în şedinţa publică din 26 ianuarie 2005, instanţa a dispus completarea de către reclamantul prezent în sală a taxei judiciare de timbru cu suma de 18.000 lei, obligaţie legală pe care nu a îndeplinit-o.
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs reclamantul arătând că este nelegală, deoarece instanţa nu i-a pus în vedere să completeze taxa judiciară de timbru, iar încheierea de şedinţă, din acest punct de vedere nu corespunde realităţii.
La termenul de azi, recurentul-reclamant a susţinut că nu s-a putut prezenta la instanţa de apel la termenul din 23 februarie 2005, deoarece a fost bolnav şi astfel nu a putut să completeze taxa judiciară de timbru.
Recursul este fondat.
Din încheierea de şedinţă din 26 ianuarie 2005, rezultă că instanţa de apel i-a pus în vedere reclamantului să completeze taxa judiciară de timbru cu suma de 18.000 lei.
Pentru acest motiv dar şi pentru ca motivele de apel să fie comunicate intimaţilor pârâţi, cauza a fost amânată la 23 februarie 2005.
La acest din urmă termen, reclamantul a lipsit şi pentru că nu a achitat diferenţa de taxă judiciară de timbru, instanţa a soluţionat cauza, făcând aplicarea art. 20 din Legea nr. 146/1997.
Din adeverinţa medicală emisă de Cabinetul medical individual M.M. din municipiul Rm. Vâlcea la data de 22 februarie 2005, depusă la instanţa de recurs rezultă că reclamantul este suferind de ulcer duodenal, iar între perioada 22 – 24 februarie 2005 i s-a recomandat repaus şi scutire.
În aceste condiţii, reclamantul a fost în imposibilitate de a se prezenta la instanţa de apel, la termenul din 23 februarie 2005 şi de a face dovada achitării diferenţei taxei judiciare de timbru.
Având în vedere că judecata în apel s-a făcut în lipsa reclamantului aflat în imposibilitate de a se prezenta în instanţă Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (3) C. proc. civ., urmează să admită recursul, să caseze Decizia atacată şi să trimită cauza la Curtea de Apel Piteşti, pentru rejudecarea apelului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamantul M.M., împotriva deciziei nr. 18 din 23 februarie 2005 a Curţii de Apel Piteşti, secţia comercială şi contencios administrativ. Casează Decizia atacată şi trimite cauza la Curtea de Apel Piteşti, pentru rejudecarea apelului.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 20 iunie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3749/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3770/2005. Comercial → |
|---|
