ICCJ. Decizia nr. 3770/2005. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.3770/2005
Dosar nr. 8978/2004
Şedinţa publică din 21 iunie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta SC M. SRL Tulcea, a chemat în judecată pe pârâta D.G.F.P. Tulcea, pentru ca prin hotărâre judecătorească pârâta să fie obligată să îi plătească suma de 619.782.818 lei, reprezentând dobânda legală stabilită la nivelul taxei de scont a B.N.R. pe perioada 29 august 2000 – 31 decembrie 2001, cu cheltuielile de judecată aferente.
În susţinerea pretenţiilor sale reclamanta a precizat că la data de 29 august 2000, pârâta a organizat o licitaţie publică şi s-a adjudecat imobilul din Tulcea, Uzina de Vinificaţie şi terenul aferent la preţul de 1.111.600.000 lei şi 339.936.000 lei, iar procesul verbal de licitaţie şi formele de executare silită au fost ulterior anulate prin hotărâre judecătorească. La restituirea preţului, pârâta nu i-a virat şi dobânda legală, motiv pentru care a acţionat-o în instanţă.
Judecătoria Tulcea, prin sentinţa nr. 680 din 10 martie 2004 a respins acţiunea reclamantei, reţinând că deşi în cauză s-a efectuat o expertiză contabilă, din concluziile acesteia nu rezultă care este cuantumul dobânzii legale, iar, pe de altă parte, preţul stabilit s-a achitat în rate.
Apelul declarat de reclamantă împotriva hotărârii pronunţată de instanţa de fond a fost admis de Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, prin Decizia nr. 178/ COM din 17 mai 2004. A fost schimbată în tot hotărârea instanţei de fond şi s-a admis acţiunea reclamantei, pârâta fiind obligată la plata sumei de 673.784.516 lei daune şi 35.088.656 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a reţinut că intimata pârâtă avea obligaţia de a răspunde prin repararea integrală a prejudiciului cauzat reclamantei, respectiv nu numai prejudiciul efectiv ci şi beneficiul nerealizat, respectiv suma pentru care s-a admis acţiunea, întrucât în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 998 C. civ.
Împotriva acestei din urmă hotărâri pârâta D.G.F.P. Tulcea a declarat recurs susţinând că Decizia recurată nu are temei legal şi a solicitat modificarea acesteia, în sensul respingerii apelului reclamantei.
În motivarea recursului pârâta a invocat prevederile art. 1 din OG nr. 9/2000 şi a susţinut că raporturile acesteia juridice sunt de natură financiară, că beneficiarul sumei de 1.542.150.649 lei nu a fost D.G.F.P. Tulcea, ci au fost stinse debite ale SC V.B. SA Tulcea, susţinând că nu se justifică nici obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată.
Recursul pârâtei este nefondat.
Recurenta a indicat în mod generic temeiul de drept al cererii sale de recurs, prin trimiterea la prevederile art. 299-316 C. proc. civ.
A solicitat însă să se modifice hotărârea recurată. Ori, modificarea unei hotărâri judecătoreşti se poate cere pentru motivele de nelegalitate, prevăzute la punctele 6-10 al art. 304 C. proc. civ.
În motivarea recursului său pârâta nu se circumscrie nici unei situaţii de la punctele 6-10 ale articolului respectiv.
Cum din analiza motivelor recursului pârâtei nu rezultă nici existenţa unor împrejurări de natura celor prevăzute la art. 306 (2) C. proc. civ., care să poată fi luate în analiză din oficiu, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul pârâtei se va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta D.G.P.F. Tulcea, împotriva deciziei nr. 178/ COM din 17 mai 2004 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 21 iunie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3757/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3771/2005. Comercial → |
|---|
