ICCJ. Decizia nr. 3775/2005. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.3775/2005
Dosar nr. 161/2005
Şedinţa publică din 21 iunie 2005
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 15 septembrie 2003 reclamanta S.V.G. Germania a chemat în judecată pe pârâta I.U.S. R. SA Braşov, pentru a fi obligată la plata sumei de 41.540 euro în echivalent în lei în sumă de 1.574.615.240 lei şi cheltuieli de judecată.
Prin sentinţa civilă nr. 1686 din 15 septembrie 2004, Tribunalul Braşov a admis acţiunea reclamantului, a dispus rezoluţiunea contractului încheiat la 9 iunie 2000 şi a obligat pârâta la plata sumei de 1.617.363.495 lei despăgubiri şi 125.776.269 lei cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei soluţii reclamanta şi pârâta au declarat apel.
Prin încheierea din 9 decembrie 2004, Curtea de Apel Braşov a admis cererea formulată de pârâtă şi a dispus suspendarea executării sentinţei civile de mai sus până la soluţionarea apelului.
Împotriva acestei soluţii de suspendare a executării hotărârii instanţei de fond, reclamanta a declarat recurs, solicitând, în esenţă, desfiinţarea acesteia, întrucât nu se poate păşi la executare, cuantumul cauţiunii stabilite de instanţă fiind modic faţă de suma datorată de pârâtă, care îi creează dificultăţi financiare.
Cu prilejul dezbaterii recursului reclamantei, pârâta a invocat inadmisibilitatea acestei căi de atac, potrivit art. 288 alin. (4) C. proc. civ.
Această excepţie a fost respinsă întrucât, conform art. 280 alin. (1) C. proc. civ., cererea pentru suspendarea executării vremelnice se putea face odată cu apelul, fie deosebit în tot cursul instanţei de apel, iar potrivit alin. (3), cererea de suspendare a executării se va putea judeca de instanţa de apel, fiind aplicabile dispoziţiile art. 403 alin. (3), când cererile de suspendare se pronunţă prin încheiere care poate fi atacată cu recurs, în mod separat.
Având în vedere aceste dispoziţii legale aplicabile cererii de suspendare a executării hotărârii instanţei de fond, vremelnic, până la soluţionarea apelului, încheierea pronunţată asupra acestei cereri are deschisă calea recursului, în mod separat, situaţie în care excepţia de inadmisibilitate formulată de pârâtă nu poate fi primită.
În legătură cu criticile privind recursul declarat de reclamantă, acesta va fi respins ca nefondat pentru cele ce se vor arăta în continuare.
Din examinarea susţinerilor pe care reclamanta le face în recurs se constată că acestea nu sunt de natură a conduce la casarea hotărârii atacate, întrucât nu sunt îndeplinite nici una dintre situaţiile prevăzute de art. 304 C. proc. civ.
În speţă, se constată că instanţa de apel a făcut corect aplicaţiunea dispoziţiilor art. 280 alin. (4) C. proc. civ. şi a stabilit plata unei cauţiuni, care a şi fost achitată de pârâtă, susţinerile privind modicitatea acestei cauţiuni neputând fi primite, cuantumul fiind lăsat la aprecierea instanţei în lipsa unei prevederi imperative privind întinderea acesteia.
În ceea ce priveşte dificultăţile financiare pe care le-ar înregistra ca urmare a neexecutării imediate a hotărârii instanţei de fond, reclamanta are deschisă calea reactualizării sumei ce se va constata ca fiind datorată de pârâtă.
În consecinţă recursul reclamantei se priveşte ca nefondat şi va fi respins ca atare.
Întrucât cheltuielile de judecată cerute de intimată şi datorate potrivit art. 274 C. proc. civ., nu au fost dovedite, pot fi solicitate pe cale separată în raport de soluţia acestei instanţe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat, recursul declarat de reclamantul S.V.G. Germania, împotriva încheierii din 9 decembrie 2004 a Curţii de Apel Braşov, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 21 iunie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3774/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3776/2005. Comercial → |
|---|
