ICCJ. Decizia nr. 3973/2005. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.3973/2005
Dosar nr. 1310/2005
Şedinţa publică din 28 iunie 2005
Asupra cererilor de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la această instanţă sub nr. 1310 la 5 aprilie 2005 SC E.I. SRL Piteşti, a solicitat revizuirea deciziei nr. 1407 din 1 martie 2005, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, intimată fiind A.P.M. Piteşti, prin care a fost obligată să-i plătească sumele de 56.249.161 lei cu titlu de chirie şi 742.189 lei penalităţi de întârziere este lipsită de temei legal.
Susţine că în mod greşit a fost obligată la plata acestor sume deoarece proprietara spaţiului folosit de ea este SC I. SRL Piteşti, iar nu A.P.M. Piteşti şi în acest sens sunt Decizia nr. 226/2000 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti şi raportul nr. 8671/2005 aprobat de C.L.M. Piteşti din 24 februarie 2005, referitor la derularea procedurilor necesare finalizării lucrărilor de reabilitare a unor pieţe din Municipiul Piteşti. A invocat motivul prevăzut de art. 322 pct. 5 C. proc. civ.
De asemeni SC E.I. SRL Piteşti, a solicitat şi suspendarea executării hotărârii a cărei revizuire se cere, conform art. 325 C. proc. civ.
Ulterior la 26 aprilie 2005, revizuienta şi-a completat cererea arătând că după pronunţarea deciziei a cărei revizuire se solicită, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia nr. 2050 din 24 martie 2005, s-a pronunţat într-un proces, pârâţii fiind tot A.P.M. Piteşti şi SC E.I. SRL, având ca obiect evacuarea SC E.I. SRL din spaţiul în cauză. Instanţa a admis recursul formulat de SC E.I. SRL şi a modificat decizie nr. 52/2003 a Curţii de Apel Piteşti în sensul respingerii apelului declarat de A.P.M. Piteşti, împotriva sentinţei nr. 2221/2003 pronunţată de Tribunalul Piteşti, prin care s-a reţinut că spaţiul în litigiu este proprietatea chematei în garanţie SC I. SA.
Întrucât ambele cauze au acelaşi obiect, iar cele două decizii sunt contradictorii, se impune revizuirea deciziei nr. 1407 din 1 martie 2005 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Cererea de revizuire este nefondată.
Motivele de revizuire sunt expres şi limitativ prevăzute de lege.
Astfel potrivit art. 322 pct. 5 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri pronunţată de o instanţă de recurs atunci când se evocă fondul se poate cere dacă după darea hotărârii respective s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reţinute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfăţişate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor, ori dacă s-a desfiinţat sau s-a modificat hotărârea a cărei revizuire se cere.
În cazul de faţă nu sunt îndeplinite aceste cerinţe.
Astfel Decizia nr. 226/2000 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti a fost avută în vedere de instanţa de recurs şi ca atare nu poate fi apreciată ca act nou necunoscut de instanţă şi revizuientă.
Cât priveşte raportul aprobat de C.L.M. Piteşti la 24 februarie 2005, partea nu s-a aflat într-o situaţie mai presus de voinţa sa de a cunoaşte actul respectiv şi de a-l prezenta instanţei de recurs la termenul din 1 martie 2005.
Sentinţa nr. 2221 din 15 septembrie 2003, pronunţată de Tribunalul Piteşti, prin care s-a reţinut că spaţiul în litigiu este proprietatea SC I. SA a devenit irevocabilă, la 24 martie 2005, când Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia nr. 2050 din aceeaşi dată a admis recursul declarat de SC E.I. SRL Piteşti, împotriva deciziei nr. 52 din 17 decembrie 2003 a Curţii de Apel Piteşti, pe care a modificat-o în sensul că a respins apelul declarat de reclamanta A.P.M. Piteşti.
Acest „înscris" invocat ca act nou nu poate servi ca temei al unei cereri de revizuire, pentru că trebuia să fi existat la data judecăţii, ori hotărârea instanţei de fond susmenţionată a fost finalizată la 24 martie 2005, după data pronunţării deciziei a cărei revizuire se solicită.
Faţă de cele ce preced, Înalta Curte, în temeiul art. 326 C. proc. civ. va respinge cererea de revizuire ca nefondată.
În raport de soluţia se va pronunţa urmează a se respinge cererea de suspendare a executării hotărârii a cărei revizuire se cere ca rămasă fără obiect.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de revizuire a deciziei nr. 1407 din 1 martie 2005, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, în dosarul nr. 10089/2004 formulată de revizuienta SC E.I. SRL Piteşti, ca nefondată şi cererea de suspendare, ca rămasă fără obiect.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 28 iunie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3969/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3983/2005. Comercial → |
|---|
