ICCJ. Decizia nr. 3984/2005. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.3984/2005
Dosar nr. 2033/2004
Şedinţa publică din 29 iunie 2005
Asupra recursului se reţin următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti sub nr. 1691/2003 F.G.D.S.B. în calitate de lichidator al B.R.S. SA a solicitat instanţei ca prin sentinţa ce o va da în contradictoriu cu SC R. SRL să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 14,5 miliarde lei şi a dobânzilor legale.
Curtea de Apel Bucureşti, prin sentinţa civilă nr. 170 din 11 decembrie 2003, a respins ca nefondată acţiunea, reţinând că reclamanta cu probele administrate nu a dovedit acordarea creditului.
B.R.S. SA prin lichidator a declarat recurs împotriva sentinţei invocând dispoziţiile art. 304 pct. 8, 9 şi 10 C. proc. civ.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că, instanţa a interpretat greşit dispoziţiile art. 46 C. com., a interpretat greşit datele actelor deduse judecăţii, respectiv fişa contului şi datele rezultând din registrele comerciale, instanţa nu s-a pronunţat cu privire la proba cu interogatoriu care e hotărâtoare în rezolvarea cauzei.
Recursul a fost admis pentru următoarele motive:
Potrivit dispoziţiilor art. 46 C. com., obligaţiile comerciale se probează cu acte autentice, acte sub semnătură privată, facturi acceptate, prin corespondenţă, prin telegrame, cu registrele părţilor, cu martori chiar şi în cazurile prevăzute de art. 1191 C. civ.
Prin acţiune, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la restituirea sumei de 14,5 miliarde lei, cu dobânda legală, arătând că suma respectivă reprezintă creditul acordat la data de 20 noiembrie 2001.
În dovedirea acţiunii, a solicitat proba cu acte, interogatoriu, martori.
Instanţa fără a se pronunţa asupra probatoriilor solicitate, la primul termen cu procedura completă judecă cauza şi făcând referire doar la actele depuse respectiv fişa contului, ordinul de plată din 20 martie 2001 şi a specimenului de semnătură, reţine că datele ce rezultă din actele respective sunt doar „un început de dovadă" şi respinge acţiunea.
Faţă de această situaţie, având în vedere dispoziţiile legale mai sus menţionate se impunea faţă de reţinerile instanţei a fi administrate toate probatoriile solicitate fiind hotărâtoare în rezolvarea cauzei, inclusiv o expertiză contabilă care în raport de datele ce rezultă din actele dosarului să se pronunţe dacă creditul a fost sau nu acordat.
Pentru motivele arătate s-a admis recursul, a fost casată sentinţa, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la tribunal având în vedere dispoziţiile Legii nr. 195/2004, urmând a fi suplimentate probatoriile în sensul mai sus menţionat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta B.R.S. SA prin lichidator F.G.D.S.B., împotriva sentinţei comerciale nr. 170 din 11 decembrie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială. Casează sentinţa comercială nr. 170 din 11 decembrie 2003 şi trimite cauza la Tribunalul Bucureşti spre competentă soluţionare.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 29 iunie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3983/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3985/2005. Comercial → |
|---|
