ICCJ. Decizia nr. 401/2005. Comercial
| Comentarii |
|
Prin contestația în anulare depusă la data de 28 mai 2004, A.V.A.S. a solicitat desființarea deciziei civile nr. 3583 din 18 septembrie 2003, pronunțată de Curtea Supremă de Justiție în dosarul nr. 978/2002, în contradictoriu cu SC P. SA Curtea de Argeș, în sensul admiterii recursului A.V.A.S. și modificării deciziei civile nr. 570 din 12 noiembrie 2001, pronunțată de Curtea de Apel Pitești și obligarea SC P. SA și la plata sumei de 44.701.813 lei reprezentând daune interese moratorii.
în motivarea contestației în anulare, fundamentată pe prevederile art. 317 și urm. C. proc. civ., se arată că în mod greșit Curtea Supremă de Justiție a respins, ca tardiv, recursul promovat de A.P.A.P.S. (în prezent A.V.A.S.) și că suntem în prezența unei greșeli materiale, deoarece instanța nu putea reține că termenul de 15 zile prevăzut de art. 301 C. proc. civ., începe să curgă de la data la care recurentei A.P.A.P.S. i-au fost comunicate motivele de recurs ale pârâtei recurente SC P. SA Iași și nu de la data comunicării deciziei atacate.
Examinând contestația în anulare prin prisma motivului invocat, înalta Curte constată că aceasta este nefondată.
Greșeala invocată de către contestatoare ca fiind o greșeală materială, în sensul art. 318 C. proc. civ., este de fapt o greșeală de judecată care, chiar dacă ar fi reală, nu ar putea fi reexaminată și controlată pe calea contestației în anulare. Astfel, nu suntem în prezența unei greșeli cu caracter procedural ci a modului în care instanța a înțeles să interpreteze un text de lege. Aceasta, deoarece instanța nu a ignorat, din greșeală, acest aspect al tardivității recursului ci, dimpotrivă, l-a analizat și l-a motivat.
Față de cele de mai sus, înalta Curte, în temeiul art. 320 C. proc. civ., a respins contestația în anulare ca nefondată.
| ← ICCJ. Decizia nr. 390/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 398/2005. Comercial → |
|---|
