ICCJ. Decizia nr. 4087/2005. Comercial

Prin sentința civilă nr. 848 din 29 martie 2004, pronunțată de Tribunalul Arad, secția comercială și de contencios administrativ, a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta S.I.F. B.C. SA Arad, împotriva pârâtei SC A. SA, cu sediul social în Arad și cererea de intervenție în interes propriu formulată de L.S.V. cu domiciliul ales la Cabinet avocat D.G. din Arad, în sensul că l-a obligat pe expertul A.M. să înmâneze și să predea oficial raportul de expertiză întocmit în cauză și răspunsurile formulate la obiecțiunile părților, către cenzorii societății pârâte: S.C. domiciliată în Arad, M.M.C. domiciliată în Arad și P.I. domiciliat în Arad. De asemenea a mai fost obligată să plătească reclamantei suma de 45.345.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată și intervenientului în interes propriu suma de 1.345.000 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că din probele existente la dosarul cauzei și necontestate de părți, reclamanta este acționară a societății pârâte deținând 9,99 % din capitalul ei social, iar intervenientul în interes propriu este de asemenea acționar al pârâtei deținând 18,5 % acțiunile acesteia. Având în vedere această calitate a reclamantului și intervenientului în interes propriu, s-a constatat că sunt îndeplinite condițiile impuse de art. 133 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, modificată prin Legea nr. 99/1999, care permit unuia sau mai multor acționari, care dețin cel puțin 10 % din acțiunile reprezentând capitalul social, să solicite individual sau împreună, de asemenea unuia sau mai multor experți pentru analizarea unor operațiuni privind gestiunea societății și întocmirea unui raport. Apare neîntemeiată susținerea pârâtei privind inadmisibilitatea cererii reclamantei ca urmare a faptului că aceasta nu deține singură 10 % din acțiunile, reprezentând capitalul social, atâta vreme cât, acțiunii sale, s-a alăturat și cererea de intervenție în interes propriu a acționarului L.S.V.

Curtea de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ, prin decizia civilă nr. 219/ A din 25 iunie 2004, a respins apelul declarat de SC A. SA Arad, împotriva sentinței civile nr. 848/2004, pronunțată de Tribunalul Arad, în contradictoriu cu intimații S.I.F. B.C. SA cu sediul în Arad și L.S.V. cu domiciliul procesual la C.I.A. D.G. din Arad.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a preluat aprecierile primei instanțe, conform cărora în cauză sunt îndeplinite condițiile art. 1332din Legea nr. 31/1990, modificată prin Legea nr. 99/1999, permisive unuia sau mai multor acționari care dețin cel puțin 10 % din acțiunile reprezentând capitalul social, să solicite individual sau împreună, întocmirea unui raport de expertiză, efectuat de unul sau mai mulți experți, pentru a fi analizată activitatea și gestiunea societății.

împotriva deciziei civile nr. 219/ A din 25 iunie 2004, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ, a promovat recurs pârâta SC A. SA Arad, care a criticat această hotărâre judecătorească pentru nelegalitate și netemeinicie, sub aspectele că în principal prevederile art. 1332din Legea nr. 31/1990 au fost interpretate greșit, deoarece reclamanta nu deține 10 % din capitalul social care să-i permită admiterea desemnării unor experți contabili însărcinați cu analiza rezultatelor financiare și a activității societății comerciale în litigiu, solicitând admiterea recursului, modificarea deciziei atacate iar pe fond respingerea acțiunii reclamantei, invocând ca temei de drept al cererii de recurs dispozițiile art. 304 pct. 8, 9 și 10 C. proc. civ.

Intimatul reclamant S.I.F. B.C. SA Arad a depus întâmpinare, motivată în fapt și în drept, prin care a solicitat admiterea excepției nulității recursului, în temeiul art. 3021C. proc. civ., deoarece recurenta nu a indicat în cererea de recurs numărul de înmatriculare în registrul comerțului, codul unic de înregistrare și contul bancar al intimatei S.I.F. B.C. SA Arad, iar pe fond respingerea ca nefondată a cererii de recurs.

La rândul său, intimatul intervenient L.S.V., a depus întâmpinare, prin care a cerut respingerea recursului.

înalta Curte, analizând materialul probator administrat în cauză, în raport de criticile formulate în cererea de recurs, constată că acestea sunt întemeiate, recursul urmând a fi admis pentru următoarele considerente.

Este de necontestat că potrivit reglementărilor cuprinse în art. 3021C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, următoarele mențiuni de la pct. 1, după cum urmează: numele, domiciliul sau reședința părților, ori, pentru persoanele juridice denumirea și sediul lor, precum și după caz, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice, codul unic de înregistrare, sau, după caz, C. fisc. și contul bancar. Din verificarea documentației existente la dosar, rezultă neîndoios că toate aceste elemente de identificare a părților implicate în litigiul de natură comercială se regăsesc, ele fiind necesare, procedural, de a identifica sub toate aspectele participanții la proces. în acest context, urmează a respinge excepția nulității recursului formulată de intimata S.I.F. B.C. SA Arad, prin întâmpinarea depusă la dosar.

Obiectul cererii de chemare în judecată îl reprezintă solicitarea reclamantei S.I.F. B.C. SA Arad, pentru desemnarea unor experți contabili care să fie însărcinați să analizeze rezultatele financiare și unele aspecte din activitatea SC A. SA Arad, să întocmească un raport care să fie predat oficial cenzorilor societății, spre a fi analizat și a propune măsurile corespunzătoare, motivat de împrejurarea că reclamanta este acționară a societății pârâte și deține cota de 10 % din capital, iar temeiul de drept este conferit de dispozițiile art. 1332din Legea nr. 31/1990 republicată și modificată prin Legea nr. 99/1999.

în stabilirea unei corecte situații de fapt și de drept, relevanță juridică maximă o prezintă certificatul constatator din 17 decembrie 2003, eliberat de O.R.C. de pe lângă Tribunalul Arad, care atestă că, la data soluționării cauzei asociatul S.I.F. B.C. SA Arad, avea o participare la capital de 360.800.000 lei respectiv 14.432 acțiuni, reprezentând un procent de 9,9999 % din capitalul social total (dosar fond). Raportat la prevederile art. 1332din Legea nr. 31/1990, rezultă că reclamanta nu deține singură, așa cum a susținut în cererea de chemare în judecată și cum ulterior au confirmat-o și instanțele judecătorești anterioare, procentul de 10 % din acțiunile reprezentând capitalul social. Numai acest procent minim de 10 %, deținut efectiv din capitalul social total, este permisiv, conform cadrului juridic imperativ expus, pentru realizarea condițiilor art. 1332din Legea nr. 31/1990.

Cererea de intervenție în interes propriu a fost formulată de L.S.V., în calitatea de acționar al SC A. SA Arad, deținând 18,5 % din capitalul social total, cerere înregistrată la data de 26 februarie 2004, iar instanța de fond prin încheierea din ședința publică din 1 martie 2004, în temeiul art. 50 - 52 C. proc. civ., a încuviințat-o în principiu. Semnificație juridică în aprecierea respingerii ca nefondată a cererii de intervenție în interes propriu o are și încheierea din ședința publică din 23 iunie 2003 a instanței de fond, prin care a fost desemnat expertul A.M. să analizeze operațiunile din gestiunea societății pârâte, expres indicate în acțiunea reclamantei și să depună la dosar raportul întocmit.

Pentru aceste rațiuni juridice, urmează a respinge excepția nulității recursului formulată de intimata S.I.F. B.C. SA Arad. De asemenea urmează a admite recursul declarat de pârâta SC A. SA Arad, în sensul că va fi modificată decizia nr. 219/ A din 25 iunie 2004 a Curții de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ, va fi admis apelul pârâtei și schimbată în tot sentința nr. 848 din 29 martie 2004 a Tribunalului Arad, iar pe fond urmează a fi respinsă acțiunea reclamantei S.I.F. B.C. SA Arad și cererea de intervenție în interes propriu formulată de L.S.V., ca nefondate.

în temeiul art. 274 C. proc. civ., a obligat intimații la plata sumei de 5.215.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în fond și apel către pârâtă.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 4087/2005. Comercial