ICCJ. Decizia nr. 4120/2005. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.4120/2005
Dosar nr. 5824/2004
Şedinţa publică din 20 septembrie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 5 noiembrie 2003, reclamantul H.M. a chemat în judecată pe pârâta SC I. SA Ploieşti, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea hotărârii A.G.E.A. din 17 aprilie 2003, care nu a întrunit condiţiile legale şi suspendarea executării acesteia până la soluţionarea cauzei.
Prin sentinţa civilă nr. 30 din 9 ianuarie 2004, Tribunalul Prahova a respins excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant invocată de reclamant, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active invocată de pârâtă şi a respins acţiunea reclamantului ca fiind introdusă de o persoană fără calitate.
Curtea de Apel Ploieşti, prin Decizia civilă nr. 210 din 11 martie 2004, a respins ca nefondat apelul reclamantului, precum şi excepţia tardivităţii apelului pârâtei. A admis apelul pârâtei, a schimbat în parte sentinţa civilă de mai sus, în sensul că a obligat reclamantul la cheltuieli de judecată în fond în sumă de 2.000.000 lei şi în apel de 1.000.000 lei.
Împotriva acestei soluţii, reclamantul a declarat recurs, solicitând, în esenţă, admiterea acţiunii sale aşa cum a fost formulată şi respingerea obligării sale la cheltuieli de judecată.
Recursul este nefondat pentru cele ce se vor arăta în continuare.
Din examinarea actelor şi probatoriilor administrate în cauză, în raport de susţinerile pe care reclamantul le reiterează prin recursul de faţă, se constată că nu sunt întrunite nici una dintre situaţiile prevăzute de dispoziţiile art. 304 C. proc. civ., pentru a conduce la casarea hotărârii atacate.
Potrivit art. 131 alin. (2) din Legea 31/1990, privind societăţile comerciale, hotărârile adunărilor generale contrare legii sau actul constitutiv, pot fi atacate în justiţie, în termen de 15 zile de la data publicării în M. Of. de oricare din acţionarii care nu au luat parte la adunarea generală sau au votat contra şi au cerut să se menţioneze aceasta în procesul verbal. De asemenea este prevăzut că, atunci nu se invocă motive de nulitate absolută, dreptul la acţiune este imprescriptibil şi poate fi formulată de orice persoană interesată.
În speţă, se constată că instanţele au făcut o corectă aplicaţiune a acestor dispoziţii legale, reţinând că reclamantul nu este acţionar, iar motivele de nulitate invocate de acesta nu sunt de nulitate absolută.
În această situaţie nefiind întrunite condiţiile legale menţionate mai sus, corect s-a decis că reclamantul nu are calitate procesuală activă, acţiunea sa fiind corect respinsă.
În consecinţă, susţinerile reclamantului privind nerespectarea dispoziţiilor legale referitoare la numirea administratorilor, sunt nerelevante, cât timp soluţia cauzei s-a bazat pe excepţia lipsei calităţii procesuale active a acestuia.
Pe de altă parte, nu pot fi primite susţinerile reclamantului privind contrarietatea de hotărâri, în ceea ce priveşte soluţionarea, în situaţia disjungerii cererii de suspendare, care dispune măsuri vremelnice fără să soluţioneze cauza pe fond.
Având în vedere cele de mai sus, recursul reclamantului se priveşte ca nefondat şi va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul H.M., împotriva deciziei nr. 210 din 26 martie 2004 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 20 septembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4118/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 4125/2005. Comercial → |
|---|
