ICCJ. Decizia nr. 4246/2005. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.4246/2005
Dosar nr. 11244/2004
Şedinţa publică din 23 septembrie 2005
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 7141 din 26 mai 2004, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, a admis acţiunea formulată de reclamanta SC P. SA Bucureşti, împotriva pârâtei SC P.T.E.C. SRL Bucureşti, obligând pârâta să plătească reclamantei suma de 903.448.453 lei, contravaloare lucrări şi suma de 153.376.578 lei penalităţi de întârziere. S-au acordat cheltuieli de judecată.
S-a reţinut în esenţă că pârâta nu a achitat în totalitate contravaloarea lucrărilor de proiectare potrivit contractului din 13 august 2002, că datorează penalităţi în conformitate cu prevederile art. 7.2.3 din contract precum şi că cesiunea invocată în apărare de către pârâtă nu a operat, fiind anulată, împrejurare confirmată ulterior chiar prin întâmpinarea depusă la dosar.
Apelul declarat de pârâtă împotriva sentinţei mai sus evocate, a fost anulat ca netimbrat, prin Decizia nr. 533 din 24 noiembrie 2004, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia V-a comercială, în dosar nr. 1598/2004.
Instanţa de apel a reţinut că deşi apelanta a fost legal citată cu menţiunea achitării timbrajului, aceasta nu s-a conformat acestei obligaţii, cererea fiind astfel anulată, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 şi art. 9 alin. (2) din OG nr. 32/1995.
Împotriva acestei din urmă hotărâri, pârâta SC P.T.E.C. SRL Bucureşti a declarat recurs, cu respectarea termenelor prevăzute de art. 301 şi art. 303 C. proc. civ.
Motivul de casare invocat de către recurentă vizează încălcarea formelor de procedură, prevăzute sub sancţiunea nulităţii, de art. 105 alin. (2) C. proc. civ., în sensul că instanţa de apel a anulat cererea de apel ca netimbrată, deşi comunicarea citaţiei cu menţiunea timbrajului nu a respectat cerinţele prevăzute de art. 91 şi art. 92 alin. (1) C. proc. civ.
Recurenta susţine că citaţia nu este semnată de nici o persoană autorizată să o primească în numele societăţii, nu există o arătare în clar a numelui şi prenumelui ori a calităţii acesteia şi nici nu poartă ştampila societăţii, contrar prevederilor art. 91 C. proc. civ.
Se mai susţine că la prima zi de înfăţişare instanţa de apel a refuzat să acorde un termen în vederea achitării timbrajului, deşi au fost invocate încălcările procedurale mai sus amintite, cu privire la citaţie.
Pentru aceste motive, recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate, cu trimitere spre rejudecarea apelului.
Recursul este nefondat şi va fi respins pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Potrivit art. 1 din Legea nr. 146/1997, privind taxele judiciare de timbru a fost statuat principiul potrivit căruia acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru, prevăzute în acest act normativ, care se plătesc anticipat sau în mod excepţional, până la termenul stabilit de instanţă.
În speţă, apelanta pârâtă nu a timbrat anticipat cererea, instanţa, prin citaţia aflată la dosar apel punându-i în vedere să achite timbrajul legal datorat, până la termenul din 24 noiembrie 2004.
Criticile formulate de pârâtă vizând pronunţarea soluţiei cu încălcarea normelor de procedură prevăzute de art. 91 şi art. 92 alin. (1) C. proc. civ., sunt neîntemeiate, în sensul că actul procedural în cauză (dosar apel) a fost întocmit cu respectarea cerinţelor legale, prevăzute de art. 92 alin. (4) C. proc. civ., procesul verbal încheiat de agentul procedural menţionând locul afişării, precum şi că „nici o persoană de la pct. 1 nu a fost găsită".
Mai mult, la termenul de judecată din 24 noiembrie 2004, a răspuns pentru apelanta pârâtă delegatul societăţii, cu mandat, de reprezentare a respectivei societăţi, fapt ce indică luarea la cunoştinţă a termenului acordat şi a menţiunilor de timbraj din citaţie.
Împrejurarea că instanţa de apel a respins cererea de amânare solicitată de apelantă, pentru timbrare şi lipsă de apărare, apreciind că pârâta a avut suficient timp pentru a-şi pregăti apărarea nu este de natură a conduce la concluzia că a fost încălcat dreptul la apărare al părţii, în raport de obligaţia stipulată în art. 1 al Legii nr. 146/1997.
Prin urmare, soluţia pronunţată de instanţa de apel este legală şi temeinică, în raport de considerentele ce preced, astfel încât, Curtea, în aplicarea art. 312 teza 2 C. proc. civ., va respinge recursul declarat de pârâtă, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta SC P.T.E.C. SRL Bucureşti, împotriva deciziei nr. 533 din 24 noiembrie 2004, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 23 septembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4241/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 4247/2005. Comercial → |
|---|
