ICCJ. Decizia nr. 4253/2005. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.4253/2005
Dosar nr. 1763/2005
Şedinţa publică din 23 septembrie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 655 din 8 aprilie 2004, Tribunalul Dâmboviţa a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta SC T. SA Târgovişte, împotriva pârâtei G.T. şi în consecinţă a obligat pârâta să execute cu bună credinţă contractul de furnizare a energiei termice din 6 august 2002. A obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 85.119.377 lei cu titlu de majorări de întârziere şi 20.601.000 lei cheltuieli de judecată, luând act de plata preţului în sumă de 390.137.070 lei.
Pentru a se pronunţa astfel, Tribunalul a reţinut în esenţă că pârâta nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale, potrivit art. 12 şi 16 lit. a) din contractul din 6 august 2002, pe de o parte, iar pe de altă parte, în raport de plata preţului în sumă de 390.137.070 lei.
S-a admis în parte acţiunea pentru suma de 85.119.377 lei, cu 20.601.000 lei cheltuieli de judecată.
Apelul declarat de pârâtă, în rejudecare, a fost admis prin Decizia nr. 99 din 25 martie 2005, a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ. A fost schimbată în parte sentinţa atacată în sensul că s-a înlăturat obligarea pârâtei la plata sumei de 85.119.377 lei, cu titlu de majorări de întârziere, menţinându-se restul dispoziţiilor sentinţei.
În considerentele acestei decizii, instanţa de apel a reţinut că potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din OUG nr. 37 din 19 mai 2004, persoanele juridice consumatoare de energie electrică şi termică, care plătesc integral contravaloarea facturilor reprezentând obligaţii curente şi restante până la 30 iunie 2004, beneficiază de anularea penalităţilor şi majorărilor de întârziere. În speţă, s-a constatat că pârâta a achitat contravaloarea facturilor de energie termică, în sumă de 390.137.070 lei, pretinsă prin acţiune, astfel că au fost anulate majorările de întârziere, în sumă de 85.119.377 lei.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta G.T., cu respectarea termenelor prevăzute de art. 301 şi art. 303 C. proc. civ.
Recurenta critică hotărârea atacată sub aspectul menţinerii obligaţiei de plată a cheltuielilor de judecată în sumă de 20.601.000 lei, atâta timp cât a fost achitată contravaloarea facturilor de energie iar acţiunea reclamantei a fost restrânsă în acest sens cât şi în raport de împrejurarea că penalităţile de întârziere au fost anulate şi reţinute ca atare, prin Decizia instanţei de apel.
Pentru aceste motive, recurenta solicită admiterea recursului, modificarea deciziei pronunţate în apel în sensul respingerii capătului de cerere privind cheltuielile de judecată.
Recursul este fondat şi va fi admis pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Deşi reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu acest proces, ele au fost în mod greşit acordate întrucât pe parcursul procesului de fond, s-a constatat că facturile de energie termică s-au achitat fără însă a se arăta data plăţii, iar pentru cheltuielile referitoare la valoarea majorărilor de întârziere a operat scutirea de plată, potrivit OG nr. 37 din 28 mai 2004, astfel că sunt incidente dispoziţiile art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 146/1997 modificată, privind taxele judiciare de timbru.
Aşa fiind, Curtea, în temeiul art. 312 teza 2 C. proc. civ., va admite recursul declarat de pârâtă, va modifica Decizia atacată, în sensul înlăturării de la plată şi a sumei de 20.601.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta G.T., împotriva deciziei nr. 99 din 25 martie 2005, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Modifică în parte Decizia atacată în sensul că înlătură şi obligarea pârâtei la plata sumei de 20.601.000 lei, cheltuieli de judecată.
Menţine celelalte dispoziţii.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 23 septembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4249/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 4257/2005. Comercial → |
|---|
