ICCJ. Decizia nr. 4247/2005. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.4247/2005
Dosar nr. 19/2005
Şedinţa publică din 23 septembrie 2005
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 2552 din 17 mai 2004 a Judecătoriei Reşiţa s-a admis în parte cererea de validare a popririi formulată de creditoarea SC V.C. SRL în contradictor cu debitoarea F.T.R. şi terţul poprit SC A.D.I.C. SRL şi terţul poprit a fost obligat să plătească creditoarei suma pe care aceasta o datorează debitoarei până la concurenţa sumei de 384.243.065 lei s-a respins capătul de cerere privind amendarea terţului poprit pentru neîndeplinirea obligaţiei de plată către creditoare şi debitoarea a fost obligată la 85.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Apelul declarat de terţul poprit împotriva acestei sentinţe a fost respins ca inadmisibil prin Decizia nr. 358 din 25 octombrie 2004 a Curţii de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ.
S-a reţinut în considerentele deciziei că în raport de dispoziţiile art. 460 alin. (4) C. proc. civ., hotărârea pronunţată de instanţa de fond este irevocabilă conform dispoziţiilor art. 377 alin. (2) pct. 5 C. proc. civ., condiţie în care calea de atac a apelului exercitată de debitoare este inadmisibilă.
Împotriva acestei decizii debitoarea F.T.R. cu sediul în Reşiţa a declarat recurs şi a susţinut că este nelegală şi netemeinică.
A arătat recurenta că litigiul de faţă nu se poate soluţiona întrucât pe rolul instanţei se află o contestaţie la executare şi o cerere de suspendare a executării care urmează a fi judecate înainte ca instanţa să se pronunţe asupra cererii de validare a popririi.
Prin întâmpinare creditoarea SC V.C. SRL a solicitat respingerea recursului şi menţinerea soluţiei pronunţată de instanţa de fond şi a cerut judecarea cauzei în lipsă conform art. 242 C. proc. civ.
Recursul este inadmisibil.
Potrivit dispoziţiilor art. 460 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., text prevăzut în secţiunea a V-a, instanţa după administrarea probelor va da o hotărâre de validare a popririi prin care va obliga terţul poprit să plătească creditorului, în limita creanţei, suma datorată debitorului.
Alineatul 4 al aceluiaşi articol prevede că dacă terţul poprit nu-şi îndeplineşte obligaţia ce-i revin conform art. 456 C. proc. civ., creditorul poate cere executarea silită împotriva acestuia, pe baza hotărârii de validare, care constituie titlu executoriu.
Din interpretarea acestor dispoziţii legale rezultă că hotărârea pronunţată este irevocabilă aşa cum în mod corect a reţinut şi instanţa de apel şi nu este supusă nici unei căi de atac.
De altfel, prin Legea nr. 219/2005 în urma modificării art. 3731 alin. (2) C. proc. civ., legiuitorul a prevăzut în mod expres că încheierea prin care se admite cerere de încuviinţare a executării silite nu este supusă nici unei căi de atac.
Aşa fiind, nu se mai impune a se mai examina critica invocată de recurentă privind soluţionarea acestui litigiu numai după ce instanţa se va pronunţa asupra contestaţiei la executare.
Pentru aceste considerente urmează ca potrivit dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., să se respingă ca inadmisibil recursul debitoarei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de debitoarea F.T.R., împotriva deciziei nr. 358 din 25 octombrie 2004, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială, ca inadmisibil.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 23 septembrie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 4246/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 4248/2005. Comercial → |
---|