ICCJ. Decizia nr. 4693/2005. Comercial

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA COMERCIALĂ

Decizia nr.4693/2005

Dosar nr. 10994/2004

Şedinţa publică din 13 octombrie 2005

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acţiunea formulată la 12 februarie 2004, reclamanta SC A.R.A. SA, sucursala Bacău, a solicitat instanţei obligarea pârâtului C.D.C. la plata sumei de 58.300.000 lei, cu titlu de despăgubiri, a dobânzii legale stabilită la nivelul taxei oficiale a scontului de către B.N.R., conform art. 3 alin. (3) din OG nr. 9/2000, de la data depunerii acţiunii şi până la data executării şi a cheltuielilor de judecată în cuantum de 4.233.000 lei taxă de timbru şi timbru judiciar 30.000 lei.

Prin sentinţa civilă nr. 1925 din 24 martie 2004, Judecătoria Bacău respinge acţiunea reclamantei cu cheltuieli de judecată de 6.000.000 lei, reţinând că înscrierea în contract a unui pact comisoriu expres nu înlătură facultatea creditorului care şi-a executat obligaţia de a cere executarea silită a contractului şi de a nu ajunge la rezoluţiune, iar, prin încasarea de către asigurător a celei de a doua rate de primă şi despăgubirea asiguratului pentru avariile produse automobilului personal, asigurătorul a înţeles să modifice contractul.

Prin Decizia civilă nr. 207 din 7 octombrie 2004, Curtea de Apel Bacău, secţia comercială şi de contencios administrativ, admite apelul declarat de reclamantă împotriva soluţiei instanţei de fond, schimbă în tot sentinţa apelată şi pe fond admite acţiunea şi, în consecinţă, obligă pârâtul să-i plătească reclamantei suma de 58.300.000 lei cu titlu de despăgubiri, la care se adaugă dobânda legală de la data de 12 februarie 2004 până la data plăţii şi suma de 6.409.500 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a decide astfel instanţa de apel a reţinut că pârâtul a cunoscut condiţiile de asigurare întrucât contractul de asigurare în cauză poartă menţiunea semnată de acesta, în sensul că a primit contractul şi condiţiile de asigurare (6 pagini), astfel că el cunoştea că dacă nu plăteşte rata de primă la scadenţă şi nici în termenul de păsuire de 15 zile de la scadenţă „contractul de asigurare este reziliat retroactiv începând cu ziua imediat următoare datei scadente a ratei scadente, fără ca o notificare, punere în întârziere sau o altă formalitate prealabilă să mai fie necesară". Mai reţine instanţa de apel că, în aceste condiţii, contractul fiind desfiinţat la data plăţii ratei de primă, nu mai existau între părţi raporturi contractuale pe care acestea să le poată modifica, apelanta reclamantă plătind o despăgubire pe care nu o datora, astfel că, în temeiul art. 992-993 C. civ. este îndreptăţită la restituirea acesteia.

Nemulţumit de soluţie pârâtul declară recurs solicitând admiterea acestuia, desfiinţarea deciziei recurate şi respingerea acţiunii principale ca nefondată, cu menţinerea sentinţei pronunţată de instanţa de fond, susţinând că dacă ar fi fost expirat contractul sau ar fi fost reziliat, societatea reclamantă nu i-ar fi primit banii pe care i-a plătit cu titlu de rată; nu ar fi întocmit dosarul de daune şi nu ar fi plătit terţului despăgubirile, dar nemotivându-şi susţinerile în drept.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata reclamantă solicită respingerea recursului, arătând că plata terţului a fost făcută din eroare, cum întemeiat a reţinut instanţa de apel.

Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului se constată că cererea de recurs nu cuprinde, aşa cum impune art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, precum şi că nici ulterior, dar în termenul de recurs, recurentul nu şi-a motivat cererea aşa cum prevede art. 303 alin. (1) C. proc. civ.

Se reţine de asemenea că în cauză nu se pot invoca motive de ordine publică şi că susţinerile recurentului nu fac posibilă încadrarea lor într-unul din motivele de recurs prevăzute de art. 304, astfel că, făcându-se aplicarea art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., raportat la art. 306 C. proc. civ., Curtea urmează să constate nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Constată nul recursul declarat de pârâtul C.D.C., împotriva deciziei nr. 207 din 7 octombrie 2004 a Curţii de Apel Bacău, secţia comercială şi de contencios administrativ.

Irevocabilă.

Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 13 octombrie 2005.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 4693/2005. Comercial