ICCJ. Decizia nr. 4847/2005. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.4847/2005
Dosar nr. 1078/2005
Şedinţa publică din 19 octombrie 2005
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 930, pronunţată la data de 21 iunie 2004, în dosarul nr. 841/COM/2004, secţia comercială şi de contencios administrativ a Tribunalului Dolj, a admis acţiunea formulată de reclamanţii T.A.G. şi T.E., împotriva SC A. SA şi a constatat nulitatea absolută a contractului de ipotecă din 28 mai 2003, autentificat de B.N.P. E.G.
Spre a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut, în rezumat, că în lipsa creanţei garantate nu există principiul dublei specializări căruia ipoteca îi este supusă potrivit art. 1777 şi art. 1776 C. civ., decât sub aspect formal.
Secţia comercială a Curţii de Apel Craiova, prin Decizia nr. 24 pronunţată la data de 27 ianuarie 2005, în dosarul nr. 1214/COM/2004 a admis apelul declarat de pârâtă împotriva sentinţei tribunalului pe care a schimbat-o, în totalitate, în sensul că, pe fond, a respins, ca nefondată, acţiunea reclamanţilor.
Pentru a pronunţa menţionata decizie, instanţa de apel a reţinut, în principal, că obligaţia de specializare în actul de constituire a ipotecii este îndeplinită sub dublul aspect al specializării: imobilul ipotecat şi suma garantată.
Împotriva deciziei pronunţată în apel au formulat recurs intimaţii reclamanţi, invocând motivul prevăzut de art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ.
În motivarea recursului s-a arătat, în esenţă, că instanţa de apel a interpretat, eronat, clauzele contactului şi a aplicat greşit art. 1776, raportat la art. 1746, ignorând că ipoteca trebuie să fie specializată sub aspectul creanţei garantate.
Intimata a solicitat prin întâmpinare respingerea recursului apreciind neîntemeiate criticile formulate în susţinerea acestei cereri.
Recursul este nefondat.
Astfel, este de observat că instanţa de apel a dat o corectă interpretare actului juridic dedus judecăţii: contractul de ipotecă autentificat la 28 martie 2003 din perspectiva cerinţelor principiului specialităţii ipotecii şi nu avea a interpreta contractul, iar simpla referire la acesta în considerentele deciziei atacate nu este de natură să justifice critica întemeiată pe dispoziţiile art. 304 pct. 8 C. proc. civ.
Examinarea susarătatului contract de ipotecă relevă că acest act juridic arată natura şi situaţia imobilului ipotecat, astfel cum prevede art. 1774 C. civ. şi, deopotrivă, precizează suma garantată prin ipotecă ca fiind de 200.000.000 lei, conform cerinţelor art. 1776 C. civ.
Aşa fiind, se constată că regulile ce constituie principiul specialităţii ipotecii sunt îndeplinite în cauză, instanţa de apel făcând, prin raportare la art. 1746 C. civ., o corectă aplicare a precizatelor dispoziţii legale ce le consacră, aspect ce înlătură critica ce vizează incidenţa art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Pentru considerentele arătate Curtea, în temeiul art. 312 alin. (1) teza 2 C. proc. civ., va respinge, ca nefondat recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanţii T.E. şi T.A.G., împotriva deciziei nr. 24 din 27 ianuarie 2005 a Curţii de Apel Craiova ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 19 octombrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4846/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 4849/2005. Comercial → |
|---|
