ICCJ. Decizia nr. 5095/2005. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.5095/2005
Dosar nr. 361/2005
Şedinţa publică din 28 octombrie 2005
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 150 din 28 ianuarie 2004, pronunţată de Tribunalul Galaţi, secţia comercială a fost admisă acţiunea pentru rezilierea contractului formulată de reclamanta R.A.D.E.F.R.F. – F.C. Galaţi, cu sediul social în Galaţi, în contradictoriu cu pârâta SC P. SRL Galaţi, cu sediul social în Galaţi, în sensul că a dispus rezilierea contractului închiriere încheiat între părţi. De asemenea s-a mai dispus evacuarea pârâtei din spaţiul situat în Galaţi, proprietatea reclamantei precum şi obligarea pârâtei către reclamantă la plata sumelor de 6.330.058 lei, reprezentând contravaloarea chiriei aferente lunilor aprilie-mai 2003 şi penalităţi de întârziere şi 4.906.875 lei cu titlu de despăgubiri.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că între părţi a fost încheiat contractul din 7 mai 2001, având ca obiect închirierea unui spaţiu format din 3 încăperi în suprafaţă de 60 mp, Galaţi. Acest imobil, în suprafaţă de 2399 mp se află în administrarea reclamantei, iar cu fişa de inventar face dovada că F.C. Galaţi a achitat în cursul anilor 2001 – 2003 taxele şi impozitele potrivit certificatului fiscal. Susţinerile pârâtei ca de fapt acest imobil este în proprietatea C.L. nu pot fi primite.
Obiectul contractului încheiat între părţi se referă la închirierea unui spaţiu format din 3 încăperi cu destinaţia birouri, în suprafaţă de 60 m.p., iar obiectul contractului încheiat între pârâtă şi C.L. Galaţi îl constituie închirierea terenului în suprafaţă de 118 m.p., împrejurare care nu o îndreptăţeşte pe pârâtă să refuze plata chiriei datorate reclamantei.
Pârâta nu şi-a respectat obligaţiile contractuale, astfel că reclamanta justificat a solicitat rezilierea contractului de închiriere, evacuarea pârâtei precum şi toate celelalte drepturi cuvenite.
Curtea de Apel Galaţi, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin Decizia civilă nr. 138/ A din 15 septembrie 2004 a respins ca nefondat apelul declarat de pârâta SC P. SRL cu sediul în Galaţi, împotriva sentinţei civile nr. 150 din 28 ianuarie 2004, pronunţată de Tribunalul Galaţi, secţia comercială.
Pentru a decide astfel, instanţa de apel a stabilit că reclamanta a dovedit cu fişa de inventar că F.C. Galaţi a achitat în cursul anilor 2001 – 2003 taxele şi impozitele aferente spaţiului, astfel cum rezultă din certificatul fiscal, iar susţinerea pârâtei că imobilul ar fi proprietatea C.L. a fost înlăturată. Critica privitoare la existenţa contractului de mandat din 11 iunie 2003, despre care se afirmă că a fost ignorat de instanţa de fond, este neavenită în raport de data expirării contactului de locaţiune, dată până la care intimata a prelungit folosinţa spaţiului şi data încheierii contractului de mandat.
Împotriva deciziei nr. 138/ A din 15 septembrie 2004, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia comercială şi de contencios administrativ, a promovat recurs pârâta SC P. SRL Galaţi care, a criticat această hotărâre judecătorească pentru nelegalitate şi netemeinice, sub aspectele că nu au fost avute în vedere apărările formulate de apelanta pârâtă, încălcându-se dispoziţiile art. 129 alin. (5) C. proc. civ., contractul de mandat din 11 iunie 2003 nu poate produce efecte retroactive şi recurenta a plătit pentru acelaşi spaţiu, în baza a două contracte de închiriere, chirie atât C.L. Galaţi cât şi sc p. srl galaţi, invocând ca temei de drept al cererii de recurs dispoziţiile art. 299 şi următoarele C. proc. civ.
Intimata-reclamantă R.A.D.E.F.R.F. – F.C. Moldova, cu sediul în Iaşi, în calitatea de succesoare în drepturi a R.A.D.E.F.R.F. – F.C. Galaţi a depus întâmpinare, prin care a cerut respingerea recursului.
Înalta Curte, analizând actele şi lucrările dosarului, în raport de criticile formulate în cererea de recurs, constată că acestea sunt neîntemeiate, urmând a respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC P. SRL Galaţi, pentru următoarele considerente.
Instanţele judecătoreşti anterioare, printr-o completă şi integrală apreciere a probelor au stabilit adevăratele raporturi juridice dintre părţi referitoare la contractul de închiriere din 7 mai 2003, întinderea drepturilor şi obligaţiilor asumate reciproc, sancţiunile care intervin în situaţia nerespectării clauzelor contractuale precum şi cadrul legal aplicabil litigiului de natură comercială.
Drepturile procesuale ale părţilor au fost respectate în egală măsură, fiindu-le conferită posibilitatea administrării de probe fără nici o îngrădire, iar instanţele au stabilit o corectă situaţie de fapt şi de drept, în scopul pronunţării unor hotărâri legale şi temeinice.
Apare cât se poate de evident că obiectul contractului de închiriere din 7 mai 2001, îl constituie spaţiul situat în str. Brigadierilor, Galaţi, format din 3 încăperi cu o suprafaţă de 60 m.p., cu termen de valabilitate de 3 ani şi condiţii de plată a chiriei în echivalentul în lei a 75 dolari S.U.A. pe lună, plata urmând a fi efectuată de locatar până la data de 10 ale lunii pentru luna în curs.
Din examinarea contractului de închiriere din 30 ianuarie 2003, încheiat între C.L. Galaţi şi SC P. SRL, urmat de autorizaţia de construcţie din 20 ianuarie 2003, emisă de P.M.G., rezultă că obiectul contractului îl reprezintă închirierea terenului situat în str. Brigadierilor, Galaţi, teren în suprafaţă de 118 m.p., cu termen de valabilitate 20 ianuarie 2003 – 31 decembrie 2004, iar din conţinutul autorizaţiei de construcţie reiese că se execută lucrări de extindere spaţiu comercial. Este neîndoios că cele două contacte analizate au părţi diferite, obiecte distincte, termene şi chirii deosebite, astfel că apare nejustificată critica formulată în motivele de recurs sub acest aspect.
Amplu argumentat şi bine motivat, instanţa de apel a expus şi raţiunile pentru care contractul de mandat din 11 iunie 2000, produce efecte juridice, în sensul că prin Legea cinematografiei nr. 630/2003, completată şi modificată prin OUG nr. 64/2003, cinematografele din domeniul public al statului au fost trecute din patrimoniul R.A.D.E.F.R.F. în patrimoniul C.N.C., iar în baza mandatului mai sus expus, R.E.D.E.F.R.F. – F.C. Galaţi a fost împuternicită să efectueze acte de administrare, care cuprind şi modul de încasare a veniturilor realizate din chirii.
Pentru aceste considerente, toate criticile formulate în cererea de recurs de pârâta SC P. SRL Galaţi determină să fie înlăturate ca neîntemeiate, urmând a se respinge ca nefondat recursul promovat, nefiind îndeplinite nici una din dispoziţiile art. 304 C. proc. civ., menţinând ca legală şi temeinică Decizia civilă nr. 138/ A din 15 septembrie 2004, pronunţată de Curta de Apel Galaţi, secţia comercială şi de contencios administrativ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta SC P. SRL Galaţi, împotriva deciziei nr. 138/ A din 15 septembrie 2004, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 28 octombrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5093/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 5097/2005. Comercial → |
|---|
