ICCJ. Decizia nr. 5102/2005. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.5102/2005
Dosar nr. 377/2005
Şedinţa publică din 28 octombrie 2005
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 14 iulie 2004, reclamanta B.I.L. Nicosia a chemat în judecată pârâta SC L. SA Bacău, solicitând ca în baza sentinţei ce se va pronunţa să se dispună anularea hotărârii din 8 iunie 2004 a A.G.E.A. SC L. SA publicată în M. Of. la data de 24 iunie 2004.
În motivarea cererii reclamanta susţine că A.G.E.A. nu a fost legal constituită fiind încălcate dispoziţiile art. 117 alin. (8) din Legea nr. 31/1990, care prevede în mod expres că în caz de modificare a actului constitutiv, convocatorul trebuie să cuprindă textul integral al modificărilor propuse. De asemenea se arată că s-au încălcat prevederile art. 119 alin. (1) din aceeaşi lege în sensul că nu s-au respectat drepturile acţionarilor minoritari ştiut fiind că A.G.E.A. se pot convoca la cererea acţionarilor reprezentând cel puţin 1/3 din capitalul social.
Tribunalul Bacău, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 1470 din 17 septembrie 2004 a respins ca rămasă fără obiect acţiunea promovată.
În motivarea soluţiei, instanţa de fond a reţinut că pârâta a convocat o nouă adunare generală extraordinară în data de 25 august 2004, prin care s-a aprobat eliminarea celor două texte criticate de reclamantă în actul de sesizare, fiind dată în acest sens hotărârea din aceeaşi dată, înregistrată la O.R.C. la data de 1 noiembrie 2004, dispusă prin încheierea din 31 august 2004, această hotărâre fiind votată şi de reprezentantul reclamantului acţionar.
Cu privire la excepţia de nelegalitate a deciziei nr. 1872 din 8 aprilie 2004 a C.N.V.M., prin care se atestă că societatea pârâtă îndeplineşte condiţiile de societate de tip închis, instanţa de fond a considerat că prin acţiunea formulată nu a fost sesizată cu acest aspect.
Împotriva acestei soluţii a promovat apel reclamanta, criticile vizând modul eronat în care instanţa de fond a soluţionat cauza, respectiv cu încălcarea dispoziţiilor art. 131 din Legea nr. 31/1990, care impun judecarea în Camera de Consiliu, că s-a apreciat greşit ca rămasă fără obiect acţiunea revenirea intimatei asupra aspectelor incriminate nefiind de natură să salvgardeze restul hotărârilor.
De asemenea se precizează că instanţa a omis să se pronunţe asupra excepţiei de nelegalitate a deciziei civile şi asupra transformării pârâtei în societate de tip închis, cereri formulate până la prima zi de înfăţişare.
Curtea de Apel Bacău, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin Decizia civilă nr. 5 din 7 decembrie 2004 a respins apelul, ca nefondat.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de control judiciar a reţinut că viciile de convocare incriminate priveşte nepublicarea conţinutului integral al modificărilor actului constitutiv, aspect care nu putea avea influenţă decât asupra dispoziţiilor privind modificarea actului constitutiv, un astfel de viciu nefiind de natură să atragă nulitatea celorlalte hotărâri luate de adunarea generală la 8 iunie 2004.
Cât priveşte netransmiterea înştiinţării către C.N.V.M., prevăzută de art. 107 din OUG nr. 28/2002, instanţa de apel a reţinut că încălcarea acestei dispoziţii nu este sancţionată cu nulitatea absolută, fiind o nulitate relativă iar apelanta nu a făcut dovada vătămării sale, pentru netransmitere.
Cu privire la cererile depuse după termenul din 13 septembrie 2004 s-a considerat că au fost formulate după prima zi de înfăţişare cu încălcarea dispoziţiilor art. 132 C. proc. civ.
Cu petiţia înregistrată la data de 17 ianuarie 2005, reclamanta a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, în termen şi legal timbrat, criticile vizând aspecte de nelegalitate fiind invocate dispoziţiile art. 304 pct. 5, 9 şi 10 C. proc. civ.
Se susţine că reţinerea instanţei de apel privind menţiunea din preambulul hotărârii referitoare la şedinţa publică este rezultatul unei erori materiale nu poate fi reţinută întrucât îndreptarea erorilor materiale cunoaşte o procedură proprie.
De asemenea consideră că s-a făcut o interpretare greşită a dispoziţiilor art. 117 din Legea nr. 31/1990 şi art. 107 din OUG nr. 28/2002, invocate în privinţa adunării generale din data de 8 iunie 2004, în sensul că nu s-a pronunţat asupra viciilor de convocare conform acestor texte de lege.
Se susţine că instanţele nu s-au pronunţat asupra excepţiei de nelegalitate şi s-a dat o interpretare eronată a dispoziţiilor art. 132 C. proc. civ.
Recursul este fondat.
Potrivit art. 134 C. proc. civ. „este socotită ca prima zi de înfăţişare aceea în care părţile legal citate, pot pune concluzii".
La data de 23 august 2004 (dosar fond), reclamanta prin reprezentant a solicitat acordarea unui termen pentru a lua la cunoştinţă de întâmpinare şi a-şi formula probatoriu.
În aceste condiţii, această dată nu poate fi considerată prima zi de înfăţişare, situaţie în care în mod eronat instanţele inferioare au apreciat că aspectele relevate în precizările din 13 septembrie 2004, nu pot fi luate în discuţie fiind încălcate dispoziţiile art. 132 C. proc. civ.
De altfel dacă modificarea de acţiune priveşte constatarea unei nulităţi a convenţiei aceasta trebuie examinată de instanţă chiar dacă partea a formulat-o după prima zi de înfăţişare (ceea ce nu este cazul în speţă) deoarece existenţa unei cauze de nulitate absolută poate fi ridicată şi de către instanţă din oficiu.
Faţă de cele arătate rezultă că în adevăr s-a făcut o interpretare greşită a dispoziţiilor art. 132 şi art. 134 C. proc. civ.
Sunt întemeiate şi criticile privind neconstituirea legală a adunării generale, întrucât în adevăr nu au fost înlăturate cu nimic printr-o adunare viitoare, care nu a revocat expres hotărârile iniţiale în totalitate.
Revocarea de către pârâta intimată prin hotărâre a adunării generale ulterioare din 25 august 2004 a dispoziţiilor statutare ilegale referitoare la convocarea adunărilor generale cât şi la cesiunea acţiunilor societăţii nu epuizează obiectul acţiunii, instanţa având obligaţia să se pronunţe în privinţa viciilor de convocare, art. 117 din Legea nr. 31/1990 şi art. 107 din OUG nr. 28/2002, invocate în privinţa adunării generale din data de 8 iunie 2004.
De altfel obiectul acţiunii nu a fost cu nimic alterat de adunarea generală ulterioară invocată de pârâta intimată şi reţinută de instanţă.
Cu privire la încălcarea dispoziţiilor art. 131 din legea nr. 31/1990, această critică nu poate fi reţinută, întrucât din cuprinsul dosarului şi din conţinutul încheierii privind dezbaterea, rezultă fără putinţă de tăgadă că judecata cauzei s-a făcut în Camera de Consiliu (dosar fond).
Faţă de cele arătate, văzând dispoziţiile art. 304 pct. 9 şi art. 312 alin. (3) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta B.I.L. Nicosia, împotriva deciziei nr. 5 din 7 decembrie 2004, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia comercială şi de contencios administrativ, casează Decizia recurată şi trimite cauza spre rejudecarea apelului la aceeaşi instanţă.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 28 octombrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5099/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 5104/2005. Comercial → |
|---|
