ICCJ. Decizia nr. 513/2005. Comercial
| Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată la 29 martie 2003, reclamantul C.L.C., în contradictoriu cu pârâta SC B.S. SA, a solicitat să se constate nulitatea absolută a protocolului încheiat la data de 5 martie 1993, între Comisia de lichidare a A.E.I. Ceptura și SC B.S. SA Ceptura, motivat de faptul că au fost încălcate reglementările imperative ale Legii 18/1991, privind procedura de transfer a bunurilor aparținând fostelor asociații intercooperatiste și cooperatiste.
Se mai susține de reclamant, că lichidarea patrimoniului asociației cooperatiste a fost făcută de o comisie formată din două persoane cu funcții de conducere din cadrul asociației, persoane care au avut atât calitatea de a preda, cât și de a primi.
Pârâta SC B.S. SA Ceptura a formulat întâmpinare și a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului în raport de împrejurarea că nu există un caz de nulitate absolută, iar pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
Excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei a fost respinsă.
în cauză au fost administrate proba cu înscrisuri și interogatoriu.
Prin sentința nr. 209 din 20 februarie 2004, Tribunalul Prahova, secția comercială și de contencios administrativ, a admis acțiunea formulată de reclamantul C.L.C. în contradictoriu cu pârâta SC B.S. SA și a constatat nulitatea absolută a protocolului încheiat la 5 martie 1993 între Comisia de lichidare a A.E.I. Ceptura și SC B.S. SA Ceptura.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut în esență că potrivit art. 26 din Legea 18/1991, la desființarea cooperativei agricole de producție, comisia de lichidare, constituită prin ordinul Prefectului, la propunerea Primăriei, urma să procedeze la realizarea activului și la plata pasivului.
în cauză, din probele administrate rezultă că la încheierea protocolului de predare, respectiv primire a patrimoniului fostei A.E.I. Ceptura aceleași persoane au reprezentat atât comisia de lichidare, cât și societatea comercială SC B.S. SA, semnând în dublă calitate protocolul.
De asemenea, instanța a reținut că au fost încălcate dispozițiile imperative legale referitoare la modul de constituire a comisiei de lichidare, pârâta nefăcând dovada constituirii acesteia în temeiul ordinului Prefectului.
împotriva acestei sentințe a formulat apel pârâta SC B.S. SA Ceptura criticând-o pentru că în mod greșit s-a reținut că au fost încălcate dispozițiile imperative privind modul de constituire a comisiei de lichidare, întrucât Comisia de lichidare a fost constituită conform legii, iar obiectul acțiunii este constatarea nulității protocolului încheiat în 5 martie 1993.
Prin decizia 356 din 10 mai 2004, Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ, a admis apelul declarat de pârâta SC B.S. SA, în contradictoriu cu reclamantul C.L.C. și a schimbat în tot sentința apelată, în sensul că a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Pentru a dispune astfel, instanța de apel a reținut următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată intimata reclamantă a solicitat să se constate nulitatea absolută a protocolului motivat de faptul că au fost încălcate reglementările imperative ale Legii 18/1991 care prevăd transformarea asociațiilor intercooperatiste în societăți comerciale.
însă, potrivit art. 29 din Legea 18/1991 asociațiile intercooperatiste se poate organiza în societăți comerciale pe acțiuni în termen de 90 de zile de la publicarea legii, iar cooperatorii și celelalte persoane îndreptățite pot deveni acționari.
Drept urmare, dispozițiile legii nu sunt imperative, nefiind obligatorie participarea foștilor membri cooperatori la constituirea societăților comerciale, pe care nici nu-i poți obliga să se asocieze într-o societate, dacă nu vor.
Verificarea condițiilor prevăzute de lege privind constituirea societății apelante a fost efectuată și cu ocazia autorizării acesteia, dar în același timp și la înregistrarea sa la O.R.C.
în sentința de înființare a societății comerciale (1531/1991 pronunțată de Judecătoria Ploiești) s-a prevăzut termenul de 15 zile pentru înregistrarea sentinței și a contractului de societate în R.C. și D.G.F.P. Prahova, termen pe care intimata reclamantă susține că apelanta pârâtă nu l-a respectat.
Nerespectarea acestui termen nu constituie un motiv de nulitate de ordine publică pentru că potrivit art. 44-46 din Legea 26/1990, privind registrul comerțului pentru nerespectarea termenelor de înregistrare se aplică amenzi la cererea C.C.I. sau a oricărei persoane interesate, aceasta fiind sancțiunea care ar fi putut fi aplicată și în prezenta cauză.
Drepturile bănești care s-ar fi cuvenit fiecărui membru cooperator au fost calculate și achitate, fapt care rezultă din cuprinsul ordonanței de scoatere de sub urmărire penală.
S-a reținut că după înființarea SC B.S. SA Ceptura, această societate care a preluat întregul patrimoniu al A.E.I. Ceptura, a încheiat în 1993 un protocol cu cele 10 foste C.A.P. - uri, prin care se obliga să le plătească o sumă reprezentând cotele ce li se cuveneau, obligație pe care și-a achitat-o în 1997.
împotriva acestei decizii, în termen legal, a formulat recurs C.L.C., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că în mod greșit instanța de apel a admis apelul declarat de pârâtă.
Se arată că instanța de apel a reținut greșit că tribunalul s-a pronunțat asupra unei nulități neinvocate de părți sau din oficiu, deși prin cererea introductivă reclamantul a invocat drept motiv de nulitate absolută și constituirea nelegală a Comisiei de lichidare a A.E.I. Ceptura, cu încălcarea dispozițiilor Legii 18/1991.
Se mai arată că a fost încălcată o dispoziție imperativă a legii, pentru că societatea comercială pe acțiuni trebuia să fie constituită, conform Legii 18/1991, și nu conform Legii 31/1990 și nu s-a făcut dovada că membri cooperatori au devenit acționari ai SC B.S. SA.
în concluzie, recurenta a solicitat admiterea recursului, în sensul menținerii sentinței 209/2004 a Tribunalului Prahova.
în drept, recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Intimata pârâtă SC B.S. SA Ceptura, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, decizia instanței de apel fiind legală și temeinică.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate în fapt și în drept, înalta Curte constată că recursul formulat este fondat.
Astfel, reclamantul C.L.C. a solicitat să se constate nulitatea absolută a protocolului de predare-primire a patrimoniului fostei A.E.I. Ceptura din data de 5 martie 1993, încheiat între Comisia de lichidare a A.E.I. Ceptura și SC B.S. SA, având în vedere că au fost încălcate dispozițiile imperative ale Legii 18/1991, privind procedura de transfer a bunurilor aparținând fostelor asociații intercooperatiste și cooperatiste, atât în ceea ce privește termenele, cât și în ceea ce privește componența comisiei de lichidare.
în raport de actele și lucrările dosarului Curtea, constată că prima instanță a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, reținând că au fost încălcate dispozițiile legale imperative privitoare la modul de constituire a comisiei de lichidare, nefiind făcută dovada de către pârâtă a constituirii acesteia prin ordinul Prefectului, la propunerea Primăriei, astfel cum prevăd dispozițiile art. 26 din Legea 18/1991.
Instanța de apel greșit a apreciat că nu s-a solicitat să se constate nelegalitatea constituirii Comisiei de lichidare a A.E.I. Ceptura și că nu s-a făcut dovada încălcării vreunei dispoziții imperative a legii, care să conducă la nulitatea absolută a actului de constituire a acestei comisii.
Astfel, prin sentința civilă nr. 1331 din 18 decembrie 1991, Judecătoria Ploiești a admis cererea formulată de S.A. și a autorizat funcționarea SC B.S. SA Ceptura, dispunându-se înregistrarea hotărârii și a contractului de societate în R.C. și la D.G.F.P., în termen de 15 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii.
Societatea a fost înregistrată la O.R.C. Prahova la data de 5 martie 1993.
Tot în data de 5 martie 1993 a fost încheiat și protocolul între Comisia de lichidare a A.E.I. Ceptura și SC B.S. SA, prin care s-a predat, respectiv s-a primit patrimoniul fostei A.E.I. Ceptura, reprezentând părți sociale care revin cooperativelor, SC B.S. SA, preluând și activul și pasivul din bilanțul contabil încheiat la data de 31 decembrie 1002, cu obligația de a realiza toate pozițiile din activ și plata pasivului.
Din acest protocol, pentru care s-a solicitat constatarea nulității absolute, rezultă că atât Comisia de lichidare a A.E.I. Ceptura, cât și SC B.S. SA, au fost reprezentate de aceleași persoane, respectiv S.A. și C.Ș.
Se constată că în cauză, cum bine a reținut și prima instanță, protocolul de predare-primire a patrimoniului fostei A.E.I. Ceptura este lovit de nulitate absolută, comisia de lichidare fiind constituită cu nerespectarea dispozițiilor imperative al art. 26 alin. (2) din Legea 18/1991.
Potrivit acestui text de lege, la desființarea cooperativei agricole de producție, comisia de lichidare constituită în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a legii (20 februarie 1991), prin decizia prefecturii, la propunerea primăriei, va proceda în termen de 9 luni de la desființarea cooperativei la realizarea activului și la plata pasivului (potrivit art. 27 alin. (3) din aceeași lege, aceste comisii aveau și obligația de a prezenta bilanțul de lichidare și raportul explicativ al prefecturii investit cu atribuții de control financiar, pentru descărcare).
Ori, în cauză, se constată că aceste dispoziții imperative ale legii referitoare la modul de constituire a comisiei de lichidare, au fost încălcate, pârâta nefăcând dovada constituirii comisiei de lichidare a A.E.I. Ceptura, prin decizia prefectului, la propunerea primăriei.
Mai mult decât atât, după cum s-a menționat anterior, la încheierea protocolului de predare-primire a patrimoniului fostei A.E.I. Ceptura, din 5 martie 1993, aceleași persoane au reprezentat atât Comisia de lichidare, cât și SC B.S. SA, protocolul fiind semnat în această dublă calitate.
în consecință, s-a avut în vedere considerentele expuse, în baza art. 312 alin. (2) C. proc. civ., a admis recursul formulat de reclamant, a modificat decizia Curții de Apel Ploiești în sensul respingerii apelului declarat de pârâtă împotriva sentinței civile nr. 209/2004 a Tribunalului Prahova.
| ← ICCJ. Decizia nr. 519/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 520/2005. Comercial → |
|---|
