ICCJ. Decizia nr. 5160/2005. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.5160/2005
Dosar nr. 4322/2004
Şedinţa publică din 1 noiembrie 2005
Asupra contestaţiei în anulare de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
SC S. SA Galaţi a chemat în judecată R.A.A.A. Bucureşti şi a solicitat ca prin sentinţa care se va pronunţa să fie obligată la plata sumei de 1.185.038.608 lei contravaloare marfă livrată şi neachitată, la 2.092.589.871 lei penalităţi de întârziere precum şi la 57.471.284 lei cheltuieli de judecată.
Tribunalul Galaţi, secţia comercială, prin sentinţa nr. 1084 din 23 februarie 2000, a admis în parte acţiunea şi a obligat-o pe pârâtă la plata sumei de 2.092.589.871 lei penalităţi şi la 57.471.284 lei cheltuieli de judecată. Prin aceeaşi sentinţă, capătul de cerere pentru plata preţului a fost respins ca lipsit de obiect.
Apelul declarat de reclamanta SC S. SA Galaţi, împotriva sentinţei nr. 1084 din 23 februarie 2000, pronunţată de Tribunalul Galaţi a fost admis de Curtea de Apel Galaţi care, prin Decizia nr. 59 din 12 decembrie 2002, a schimbat în parte sentinţa, în sensul obligării pârâtei SC Ş.N.M. SA la plata sumei de 100.000.000 lei cu titlu de preţ, restul dispoziţiilor sentinţei fiind menţinute.
Împotriva acestei ultime hotărâri, pârâta a declarat recurs care a fost anulat ca netimbrat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, prin Decizia nr. 4946 din 10 decembrie 2003.
Pârâta SC Ş.N.M. SA a formulat contestaţie în anulare, împotriva deciziei instanţei de recurs, în temeiul art. 318 alin. (1) C. proc. civ.
Contestatoarea a susţinut că a achitat taxa de timbru înainte de termenul de judecată şi anume la 8 decembrie 2003 cu O.P., ce a fost expediat la 9 decembrie 2003. Ca urmare, la data soluţionării, obligaţia timbrării era îndeplinită.
Contestaţia în anulare este nefondată şi urmează să fie respinsă.
Hotărârea instanţei, de anularea recursului ca netimbrat, este legală, nefiind rezultatul unei greşeli materiale, pentru a fi aplicabile prevederile art. 318 alin. (1) C. proc. civ.
În adevăr, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, privind taxele de timbru, obligaţia taxării este anterioară formulării cererii. În speţă, la data introducerii acţiunii, recurenta pârâtă nu a depus taxa de timbru de 3.493.500 lei şi 50.000 lei timbru judiciar.
Prin citaţia din 27 octombrie 2003, i s-a pus în vedere recurentei să timbreze cererea până la termenul de judecată din 10 decembrie 2003, dar obligaţia timbrării nu a fost îndeplinită.
Faptul că taxa de timbru s-a plătit înainte de termenul de judecată, nu are relevanţă, atât timp cât dovada timbrării nu a existat la dosar la data soluţionării cauzei.
Ca urmare, hotărârea de anulare a recursului ca netimbrat fiind legală, contestaţia în anulare se va respinge, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestaţia în anularea deciziei nr. 4946 din 10 decembrie 2003, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, în dosarul nr. 1114/2003, formulată de contestatoarea SC Ş.N.M. SA, ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 1 noiembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5159/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 5170/2005. Comercial → |
|---|
